Substante nutritive pentru asigurarea vietii.

Ce au in comun impuritatile toxice, fumul de tigara, exercitiile fizice si raceala? Aparent nimic. Si totusi toate forteaza sistemul de aparare al organismului, toate creeaza necesitatea ca anumite elemente nutritive cheie sa ne protejeze sanatatea.

Din momentul revolutiei industriale, aproximativ de 150 de ani, rezidurile toxice sunt aruncate in mediul nostru inconjurator cu o cadenta din ce in ce mai accelerata. Zilnic suntem supusi actiunii acestor poluanti. Multora aceasta actiune deja le-a distrus sanatatea, organismul majoritatii oamenilor este afectat la nivel celular. Recent s-a descoperit ca un sir de substante toxice actioneaza nociv in mod indirect, producand substante biochimice numite “radicali liberi”. Radicalii liberi aparuti in organism actioneaza nociv din doua motive. In primul rand sunt foarte activi in plan biochimic. Au tendinta sa atace si sa distruga membranele celulare, astfel lezand, iar cate odata chiar omorand celula. In al doilea rand radicalii liberi nu ataca o singura data. Nu se opresc. Au o proprietate unica de a se reproduce din nou si din nou pana nu devasteaza complet membrana celulara. Daca nu am fi avut un sistem special de rezistenta la radicali liberi, introducerea chiar si a unei cantitati neinsemnate de aceste materii toxice, ar fi fost fatala, pentru ca ele pur si simplu trec de la celula la celula, distrugandu-le stratul superficial, pana cand toate devin incapabile de munca.

Un exemplu obisnuit este aerul poluat cu smog, fum, praf industrial, gaze de esapament. Acest aer inspirat creeaza radicali liberi activi in organismele vii. Scade considerabil eficienta plamanilor, mai ales la batrani. Fumul de tigara, prezenta caruia o putem controla, dauneaza plamanilor la fel ca si smogul. La fel, acesta declanseaza producerea radicalilor liberi in organism. Efectul sensibilitatii la raceala, boli virale etc., este si acesta rezultatul producerii radicalilor liberi.

Ce-ar fi daca am putea trai o viata complet libera de poluanti toxici? Ce-ar fi daca am putea evita toti virusii si toate sursele de infectii? Am putea in sfarsit sa ne eliberam de acesti mici agresori –  radicalii liberi? Buna idee, dar raspunsul este descurajator. Nu este posibil. Chiar organismul insusi produce partea sa de radicali liberi in procesul de functionare prin arderile ce se produc in cadrul metabolismului.

Practic toate procesele metabolice, mai ales cele implicate in producerea de energie produc o cantitate de radicali liberi in calitate de reziduuri.

Acest lucru se intampla pentru ca mecanismele generatoare de energie ale organismului depind de utilizarea minunatei molecule datatoare de viata – oxigenul.  Organismul practic “arde” anumiti nutrienti pentru generarea energiei analog cu arderea benzinei intr-un automobil. Procesul de transformare a carburantului in energie prin legarea chimica a oxigenului se numeste “oxidare”. Chiar si organismul nostru nu-si arde sau (oxideaza) complet combustibilul.

Unele produse nocive de oxidare partiala a hranei cu scop energetic sunt radicalii liberi, echivalentii smogului in organism. Radicalii liberi generati in interiorul organismului dauneaza la fel, ca si cei declansati de mediul poluat, membranei celulare.

Din fericire organismul are un sistem demn de laude pentru a minimaliza prejudiciile aduse de poluantii toxici, de procesul vital de oxidare, de infectii si substante otravitoare. Aceasta protectie este o parte a sistemului imunitar ce anihileaza atacul virusurilor si a altor agresiuni. O parte speciala a protectiei de radicali liberi si reziduurile oxidarii e asigurata de actiunea sinergica a unor elemente nutritive si enzime specifice. Aceste substante se numesc antioxidanti. Antioxidantii sunt compusi naturali ce au posibilitatea de a reduce efectele toxice ale radicalilor liberi, adica de a neutraliza moleculele de oxigen instabile, ajutand corpul sa nu-si distruga celulele.

Radicalii liberi, neanihilati, s-au asociat cu o multime de boli, incluzand cancerul, afectiunile plamanilor si functionarea improprie a sistemului nervos si imunitar. Recentele studii medicale au aratat ca antioxidantii pot, de fapt, inactiva radicalii liberi si pot chiar opri aparitia unor boli, avand un rol important in incetinirea procesului de imbatranire.

Sistemul imunitar de aparare a organismului necesita o nutritie buna. Exista si anumite elemente nutritive cu un rol deosebit in apararea organismului de atacul radicalilor liberi. Iata cateva dintre ele:

Viamina A – (sub forma provitamina – caroten). Este continuta in morcovi, spanac, verdeata. Are proprietati de antioxidant natural extrem de important pentru apararea plamanilor de actiunea nociva a fumului de tigara si smogului.
Vitamina B – Se gaseste in banane, verdeata, morcovi, mar, cartof, una dintre cele mai importante vitamine pentru apararea organismului. Ajuta la mentinerea sanatatii membranelor mucoase a sistemului respirator. Asigura o bariera naturala in calea infectiilor.

Vitamina C – importanta in sistemul de regenerare a organismului. Este adanc implicata in functionarea corecta a sistemului imunitar. Se gaseste in citrice, brocoli, ardei si multe alte fructe si legume.
Vitamina E – prezenta in legume de culoare verde, oua, germeni de grau, ficat, uleiuri, plante. Este o vitamina esentiala, un antioxidant puternic ce previne deteriorarea lipidelor si a uleiurilor esentiale, incluzand si acizii grasi Omega-3. Vitamina E este, de asemenea, un cofactor la productia unei molecule antioxidante importante: Glutatione. Experimentele aratat ca vitamina E reduce daunele produse de componentii smogului.
Seleniu – probabil cel mai important antioxidant pentru sanatatea umana, este factorul cheie al uneia dintre cele mai importante enzime zdrobitoare de radicali liberi din organism. Se gaseste in tarate, telina, usturoi, peste, mazare, dar este deseori insuficient in dieta omului modern.

Multe fructe, vegetale, cereale si uleiuri din vegetale contin vitamine si minerale, avand calitati antioxidante. Oricum, in zilele noastre atat de agitate, nu avem intotdeauna timpul si posibilitatea sa mancam ceea ce ne poate asigura o sanatate buna.

Antioxidantii sunt substante chimice care neutralizeaza substante periculoase, numite radicali liberi (de oxigen), substante instabile care ataca permanent si vatameaza membranele celulelor, prin aceasta putand chiar vicia materialul genetic al celulelor, erodandu-le functionarea normala si uneori chiar distrugandu-le – iar de aici incepe starea de boala. Prezenta lor este fireasca in timpul metabolismului normal – contribuie la distrugerea bacteriilor si virusilor care invadeaza organismul, dar ii primim si prin respiratie din fumul de tigara, aer poluat, substante toxice din apa si aer si prin intermediul alimentelor, in special al celor grase.

Procesele metabolice care contribuie la producerea de energie fizica sau intelectuala suplimentara, prin oxigenare intensa si arderi sporite, favorizeaza implicit cresterea de radicali liberi de oxigen.
Toate organele si tesuturile sunt supuse agresiunii radicalilor, dar creierul este cel mai atacat – e compus in proportie de 50% grasime, lucreaza tot timpul si are nevoie de aflux mare de oxigen si sange.

Metaforic vorbind, fiecare clipa a existentei este un dans elegant intre viata si moarte – al radicalilor liberi si al antioxidantilor…

Atuni cand radicalii liberi conduc dansul, lumea stiintifica vorbeste despre “stres oxidativ”, insa o armata de antioxidanti bine dotata si activa va limita pagubele produse de radicalii liberi de oxigen.
Antioxidantii nu lucreaza decat in echipe ‘mici’, bine sincronizate si in permanenta ‘comunicare’, cand unul este distrus il resuresciteaza imediat ceilalti antioxidanti.
Cand antioxidantii conduc dansul atunci suntem sanatosi, fericiti, stralucim si emanam siguranta, echilibru.

De unde luam antioxidantii?
Fructele si legumele sunt pline de antioxidanti; luand vitamine antioxidante, ele va vor proteja organismul de efectele negative ale radicalilor liberi, si implicit de bolile ce decurg din atacul acestora .

Fructe si legume superantioxidante, in ordinea descrescatoara a puterii lor:
prune uscate, coacaze negre, mure, afine, capsuni, zmeura, stafide, avocado, struguri albi, cirese, kiwi, portocale, grapefruit roz, banane, mere, caise, piersici, spanac, broccoli, conopida, fasole verde, rosii, varza de Bruxelles, mazare, telina, dovlecei, castraveti, etc.

ATENTIE !
� prunele uscate si stafidele prin pierderea apei devin mai concentrate in antioxidanti, dar aduc si riscul unor calorii suplimentare de ex: o cana de coacaze negre va aduc 82 cal, iar 7 buc prune uscate 140 cal.
� Adaugarea de fructe si legume antioxidate in alimentatia dvs nu sporeste la nesfarsit capacitatea antioxidanta, ea difera de la individ la individ, in functie de o multitudine de factori, inclusiv genetici.
� Mancand 300g de spanac proaspat, capacitatea antioxidanta in corp creste mai mult decat daca ati lua 125g vit C; 250g capsuni valoreaza mai mult decat doua pahare de 150ml vin rosu.
� Jumatate de cana de coacaze negre pe zi si creierul dvs va intineri, va pastrati memoria.
� Rosiile, pasta de tomate, sosul de rosii si rosiile in bulion vor ajuta memoria femeilor la batranete deoarece sunt o sursa de licopen, un atioxidant puternic. Si pepenele verde, grape-fruit-ul roz sunt mici surse de licopen.
� Ceaiul negru sau verde – sub forma de frunze (dar nu cel instant sau imbuteliat), este o sursa uimitoare de antioxidanti  doua cesti pe zi- minimizeaza temuta “preoxidare a lipidelor”.
� Ciocolata amaruie este sursa de antioxidanti si buna dispozitie, cu mai putine calorii ca celelalte forme de ciocolata.
� Vinul rosu, baut cu moderatie, este sursa de antioxidanti, protejeaza vasele sanguine � creste HDL si stimuleaza estrogenul � si el un antioxidant.
� Rreduceti consumul zilnic de calorii la 1600, femei si 1800 la barbati cu activitate preponderent statica.
� COFEINA poate fi daunatoare pentru creier cand consumul ei este mare ( creeaza incordare, anxietate, dureri de cap, nervozitate, stare de slabiciune, indispozite, lipsa de energie )

Alimentaţia corectă implică utilizarea hranei bogate în antioxidanţi, singurele substanţe care pot combate nocivitatea radicalilor liberi şi menţin capacitatea celulei de a se apăra împotriva atacurilor virotice şi microbiene

Despre vitamine a auzit toată lumea! Despre antioxidanţi – mai puţin. Pornind de la această concluzie, cercetătorii din lumea întreagă sunt preocupaţi de dezvoltarea acelei ramuri a medicinei care se ocupă de identificarea surselor alimentare de antioxidanţi. Aceste substanţe naturale pot înlătura efectele nocive ale radicalilor liberi.

Mulţi se întreabă ce sunt aceşti radicali liberi? Pe înţelesul tuturor, aşa cum metalul rugineşte din cauza umidităţii din atmosferă, tot aşa corpul uman este vulnerabil la oxidanţi specifici, care atacă celulele corpului, cunoscuţi şi sub numele de radicali liberi. Nu putem să ne ascundem de aceşti radicali liberi pentru că ei există pretutindeni: în apă, aer, alimente şi, fireşte, în corpul nostru, ca produse secundare ale metabolismului.

Ce efecte au radicalii liberi?

-Ei pot provoca o creştere necontrolată a celulelor, care generează, la limită, tumori maligne

-Pielea devine aspră şi ridată, pentru că îşi pierde elasticitatea şi supleţea

-Contribuie la modificarea ADN-ului, grăbind pericolul unor mutaţii canceroase

-Accelerează procesul de îmbătrânire. Ajunşi în organism, radicalii liberi atacă încontinuu celulele sănătoase, afectându-le rezistenţa în faţa microbilor

-Stresul oxidativ e factorul esenţial ce provoacă boli grave precum: cancerul, cataracta, diabetul, bolile de plămâni, de inimă, ale sistemului nervos, artrita, Alzheimer şi arteroscleroza. Altfel spus, radicalii liberi sunt răspunzători de bolile care fac ravagii pe întregul mapamond.

Avem nevoie de antioxidanţi ca de aer!

Trăim într-un mediu tot mai poluat şi fiecare zi este o provocare adresată stării noastre de sănătate! Fumul, substanţele toxice, aditivii din alimente, praful sau apa, sursa esenţială de viaţă, din ce în ce mai poluată, toate sunt invadate de aceşti duşmani ai sănătăţii noastre, radicalii liberi. Pentru a preveni dezastrul, corpul nostru are nevoie de antioxidanţi, care îi anihilează. Printre cei mai cunoscuţi antioxidanţi se numără: Vitaminele A, B, D, E, betacarotenul, mineralele şi coenzima Q10. În bătălia de apărare pentru înfrângerea duşmanilor – radicalii liberi, fiecare “apărător” are un rol precis.

Când ne hrănim cu atenţie, respectând sfatul nutriţioniştilor, organismul nostru, apărat de antioxidanţi, poate să anuleze efectul radicalilor liberi. Altfel, celulele sănătoase se oxidează şi se îmbolnăvesc. Aici intervin antioxidanţii din alimente. De aceea nutriţioniştii consideră că lupta cu radicalii liberi poate fi eficientă şi la îndemâna oricui vrea să-şi apere sănătatea doar alegând pentru hrana cotidiană alimentele care conţin antioxidanţi.

Care sunt alimentele bogate în antioxidanţi

Iată exemple de fructe şi legume sănătoase şi antioxidante, pe care le putem introduce în lista meniurilor noastre.

Fructe: caise, avocado, fructe de pădure – afine, mure, fragi, zmeură -, cireşe, citrice, fructe uscate, kiwi, mango, pepeni cantalup, nectarine, papaya, piersici, pere, ananas şi prune.

Legume: soia, sparanghel, sfeclă, ardei, broccoli, varză de Bruxelles, morcovi, conopidă, ţelină, porumb, castravete, vinete, usturoi, nap, ciuperci, ceapă, dovlecei, dovleac de iarnă.
Legume cu frunze verzi: varză, salată verde, spanac şi ştevie.

Flavonoidele, cea mai eficientă compoziţie de antioxidanţi

Se vorbeşte tot mai frecvent că forma cea mai originală de antioxidanţi este cea prezentă în grupa flavonoidelor. Numele de flavonoide reprezintă o grupă de substanţe complexe. La această dată, numărul acestor vedete în lumea antioxidanţilor atinge cifra de 5.000. Cele mai multe pot fi obţinute din coaja fructelor, a seminţelor sau din struguri.

Recunoscând efectele medicale ale flavonoidelor în combaterea bolilor secolului, cercetările continuă în cele mai mari laboratoare din lume. În ţările care apreciază produsele naturiste, flavonoidele sunt considerate drept principali antioxidanţi şi se recomandă alături de minerale şi vitamine. Descoperite în anul 1936, de renumitul savant maghiar Szent-Gyorgyi Albert, cel care a primit premiul Nobel pentru că a realizat forma cristalizată a Vitaminei C, aceşti antioxidanţi au contribuit la vindecarea multor afecţiuni.

În Ungaria, după descoperirea lor, flavonoidele au fost trecute pe plan secundar. O dată cu agravarea bolii tatălui unui renumit matematician (Szabo Laszlo din Eger), acesta a descoperit că alte cazuri similare, pe sistem vascular, s-au ameliorat cu ajutorul unei băuturi concentrate, obţinute din vinurile roşii, existente în zonă. Atunci, matematicianul s-a dedicat cercetării şi a studiat intens aceste substanţe miraculoase. El a reuşit performanţa celui mai eficient sistem de apărare a moleculelor flavonoidelor din struguri.

Concentratul respectiv a salvat viaţa tatălui său. Concluzia sa, că flavonoidele roşii sunt de 7 ori mai concentrate decât altele, extrase din fructe exotice sau citrice, a fost salutară. Flavonoidele roşii extrase din 7 fructe: struguri roşii, mure, cireşe negre, coacăze negre, soc, porumbe, prune sunt cele mai spectaculoase in rezultate.

Iată care sunt rezultatele recunoscute de medicina alopată: încetineşte procesul de îmbătrânire; îmbunătăţeşte procesele de metabolism; are efecte certe asupra nivelului colesterolului în sânge, micşorându-l până la limita normală; încetineşte agravarea bolii Parkinson, scade riscul de apariţie a infarctului miocardic şi a hemoragiei cerebrale.

Legume şi fructe în topul antioxidanţilor

Soia

Printre alimentele care au un conţinut bogat de antioxidanţi se numără şi soia. Efectele sale benefice se datorează antioxidanţilor numiţi izoflavone. Acestea menţin nivelul normal al estrogenului în organismul nostru; de aceea, nutriţioniştii recomandă soia în prevenirea unor boli grave: cancerul de colon, de sân sau de prostată. Antioxidanţii izoflavone combat colesterolul “rău”, menţinând, la un nivel normal, colesterolul “bun”. Soia este şi un excelent remediu pentru prevenirea cumplitei boli – osteoporoza.

Strugurii roşii

Bolile de inimă sunt mai frecvente la bărbaţi decât în cazul femeilor. Dintre factorii care favorizează apariţia acestor boli: ereditatea, obezitatea, fumatul – care are un rol deosebit -, vârsta şi lipsa activităţii fizice. Pentru a reduce puterea factorilor de risc, studiile recente insistă asupra unor recomandări privind consumul moderat de vin negru, de 1-2 pahare pe zi. Antioxidanţii prezenţi în strugurii roşii (resveratrol şi quercetin) ajută la buna funcţionare a inimii şi menţin o circulaţie normală a sângelui în corp. De asemenea, aceşti antioxidanţi reduc şi riscul instalării unor boli inflamatorii, a osteoporozei şi a ulcerului gastric. Prin urmare, cine fumează trebuie neapărat să se trateze cu vin roşu.

Fructele de pădure

Afinele, murele, zmeura şi coacăzele negre sunt bogate în vitamine şi minerale. Antioxidanţii care predomină în fructele de pădure previn bolile de inimă şi cancerul. Esenţial este acidul elagic, prezent în compoziţia acestor fructe, cu rolul de a distruge agenţii cancerigeni.

Roşiile

Legume nelipsite de la masa românilor, roşiile conţin valoroşi antioxidanţi, printre care licopenul şi glutationul. Surprinzător, roşiile nu-şi micşorează calităţile antioxidante dacă sunt preparate, comparativ cu alte legume. Mai mult, combinaţia cu ulei sporeşte cantitatea de licopen absorbită de organismul uman. Pentru combaterea cataractei şi protejarea sistemului nervos, roşiile se numără printre duşmanii temuţi ai radicalilor liberi.

Spanacul

Sigur, despre puterea “miraculoasă” a spanacului, cei mai mulţi dintre noi au aflat de mici din povestea cu Popeye Marinarul. Ca un “bogătaş” ce deţine valori rare, în acest caz antioxidantul luteină, spanacul poate să ne protejeze de radicalii liberi care ne afectează vederea, prin boli precum cataracta, şi ne protejează retina de puterea intensă a soarelui. Mai nou, faimosul spanac s-a dovedit eficient şi în bolile de inimă.

Ceapa

Se ştie că aceasta este o vedetă în lumea legumelor, prin efectele sale extraordinare asupra sănătăţii noastre. Consumatorii de ceapă nu se numără în rândul cardiacilor. Rezultatele studiilor privind calităţile medicinale ale cepei demostrează că sulful pe care-l conţine are efecte benefice în diverse afecţiuni: boli de inimă, cancer, îmbătrânire precoce, colesterol, tensiunea mare şi îngroşarea sângelui.

Usturoiul

Considerat un campion al sănătăţii şi vitalităţii, usturoiul deţine recordul, alături de ceapă, în alungarea bolilor. El ţine departe de noi un număr de 138 de boli, pentru care este “medic curant”. În compoziţia sa sunt prezente vitaminele B, C şi numeroase minerale, cu efecte incontestabile în boli infecţioase, de inimă, hipertensiune, arteroscleroză, intoxicaţii, insomnii, digestie dificilă etc.

Broccoli

Rudă cu varza, varza de Bruxelles şi conopida, broccoli are antioxidanţi valoroşi. Unul dintre aceştia reduce nivelul estrogenului din corp, vinovat pentru declanşarea cancerului cervical, ovarian şi de sân. În plus, această legumă s-a dovedit un duşman neiertător şi în alte afecţiuni, printre care cele de inimă.

Ceaiul

Cunoscut pentru efectele sale formidabile în prevenirea bolilor degenerative, ceaiul verde, rivalul ceaiului negru, este un antioxidant ce apără sănătatea omului de bolile secolului: infarctul miocardic, bolile de inimă şi boala canceroasă.

Cerealele

Se pot înscrie în topul celor mai de seamă antioxidanţi datorită elementelor valoroase din compoziţia lor. Vitamina E este în fruntea suratelor sale şi previne cancerul de prostată, întăreşte sistemul imunitar, diminuează efectele maladiei Alzheimer, ale artritei şi infertilităţii masculine. Nu putem trece cu vederea un alt antioxidant prezent în cereale, acidul fitic, care combate diferite forme de cancer: de colon, ficat şi sân.

Peştele

Poate fi denumit, pe bună dreptate, protectorul creierului nostru. Este recomandat, datorită procentului important de vitamine şi minerale, un tonic capabil să încetinească efectele imprevizibile ale procesului de îmbătrânire. El conţine acizi nesaturaţi de tip omega 3 şi omega 6, care combat colesterolul rău.

Morcovul

Această legumă este bogată în betacaroten, cel mai de seamă antioxidant dintre toate câte cunoaştem. Cine consumă frecvent morcovi poate să fie sigur că bolile de inimă, artritele şi diferitele forme de cancer – în special cel de stomac, de sân, plămâni şi esofag -, nu-l vor învinge niciodată. Betacarotenul (provitamina A) poate fi procurat prin consumul plantelor portocalii, mai ales al morcovilor, pepenilor galbeni şi al caiselor.