Fumătorii dezvoltă de-a lungul vieții zeci de mii de mutații genetice, susține o echipă de cercetători americani, conform agenției Reuters. La fiecare trei țigări fumate se produce o modificare genetică.
În studiul realizat de compania Genentech au fost analizate toate schimbările genetice între celula tumorală și celula sănătoasă din organismul unui fumător. Pacientul a fost un bărbat de 51 de ani, care a fumat în medie 25 de țigări pe zi timp de 15 ani, până la momentul în care tumoarea i-a fost extirpată. Comparate cu celulele din țesutul sănătos, celulele din tumoare au prezentat aproximativ 50.000 de mutații genetice.
„Este un număr uriaș. Nimeni nu a mai raportat o cifră atât de mare”, afirmă Zemin Zhang, cercetător principal în cadrul Genentech. Rezultatele au fost atât de surprinzătoare încât echipa a refăcut testele, a verificat pacientul, astfel încât acesta să fie reprezentativ și nu o excepție. „Nu a fost nimic neobișnuit cu privire la pacient sau la celulele prelevate”, confirmă Zhang.
Fumatul este cauza principală care determină cancerul pulmonar. Studiile sugerează faptul că mutațiile continuă cu fiecare țigară fumată. Practic, la fiecare trei țigări fumate se produce o modificare genetică. „Este alarmant! Dacă te gândești că de-a lungul vieții vei dezvolta în genom atât de multe mutații, probabil că ai reevalua fumatul”, conchide Zhang.
O altă descoperire a fost aceea că diverse zone ale genomului necesare pentru producția de proteine – importante pentru supraviețuirea celulei – au avut rate ale mutațiilor mult mai mici, sugerând astfel că acele zone sunt mai bine protejate. În ceea ce privește mecanismele imunitare din organism, în cazul fumătorilor ele devin din ce în ce mai ineficiente de-a lungul timpului.
Deși a fost analizat un singur pacient, iar cercetătorii își doresc să repete experiența la scară extinsă, rezultatele cercetării vin în contextul în care noile tehnologii permit cercetătorilor să analizeze întregul genom, și nu doar o serie de gene care aveau importanță în anumite cancere. Studiul a fost realizat de o echipă de oameni de știință de la Genentech, fondatoarea industriei de biotehnologie, și parte a grupului Roche.
