Legumele de sezon si bolile

Află de ce boli te poţi vindeca mâncând legume de sezon.

Au preţuri accesibile şi se găsesc din belşug în orice piaţă, aşa că nu ar trebui să lipsească din alimentaţia noastră zilnică. Pe lângă faptul că sunt gustoase şi energizante, legumele de primăvară pot aduce şi o mulţime de beneficii sănătăţii. Medicul Libertăţii, Lawrence Chukwudi Nwabudike (foto), ne învaţă ce afecţiuni putem trata sau preveni consumând ştevie, ridichi, untişor, pătrunjel, spanac, mărar, salată ori lobodă.

 Ridichi Calităţile lor terapeutice derivă din conţinutul ridicat de substanţe nutritive. De aceea, ridichile sunt utile în tratarea bolilor de plămâni, de ficat şi de bilă, în prevenirea astmului şi a bronşitei, contra migrenelor şi pentru echilibrarea sistemului imunitar. Totodată, ridichiile sunt energizante.

 Spanac. Datorită vitaminei K şi a fierului, spanacul e bun pentru sânge. Vitamina A îl recomandă pentru sănătatea ochilor şi a pielii, iar fibrele alimentare, pentru digestie. Unii medici îl consideră bun pentru întărirea oaselor şi a vaselor sangvine (în cazul persoanelor care se învineţesc uşor).

 Salată verde. E consumată mai ales crudă, sub formă de salată, dar poate fi utilizată şi la prepararea ciorbei. Conţine puţine calorii, multă vitamina A şi fibre alimentare. De aceea, este benefică pentru piele, ochi şi în problemele de tranzit intestinal. Sucul salatei sălbatice (Lactuca virosa) are un efect calmant asupra sistemului nervos, asemănător cu al opiumului, datorită substanţei numite lactucarium. Aceasta dă somnolenţă, dar e utilă, totodată, în tratarea problemelor digestive.

 Pătrunjel. Proaspăt, congelat sau uscat, aceasta are aceeaşi aromă deosebită. Rădăcina de pătrunjel era folosită în antichitate pentru tratarea hipertensiunii, sub formă de decoct. Uleiul obţinut din seminţe are efecte diuretic, favorizează eliminarea pietrelor la rinichi şi ameliorarea durerilor menstruale. Curele cu pătrunjel nu sunt recomandate, însă, femeilor gravide, pentru că pot stimula contracţiile uterului şi, implicit, travaliul precoce. Din cauza unei substanţe fotosensibilizante pe care o conţine, pătrunjelul poate determina iritarea pielii, după expunerea la soare.

 Praz. Face parte din aceeaşi familie cu ceapa şi usturoiul. Folosit frecvent în prepararea mâncărurilor, prazul ajută la eliminarea apei din organism şi la detoxifierea acestuia. Ca şi ceapa, prazul tăiat mărunt şi aplicat local ajută la tratarea abceselor şi a furunculelor.

 Ceapă verde. Este folosită în alimentaţie atât crudă, cât şi gătită. Conţine multe vitamine, dar cea mai importantă dintre calităţile ei este stimularea sistemul imunitar. Consumată crudă, deblochează căile respiratorii şi stimulează digestia. În homeopatie, ceapa (atât verde, cât şi uscată) este utilă în tratamentul răcelilor, al conjunctivitelor şi rinitei.

 Broccoli. Conţine vitaminele A, C şi calciu. E indicat în tratarea osteoporozei, contribuind la fixarea calciului în oase, dar şi în detoxifierea organismului. Lăstarele de broccoli conţin, într-o concentraţie mai mare decât leguma matură, glucoraphanin, o substanţă care diminuează riscul de cancer, dar care poate fi distrusă prin fierbere.

 Lobodă. Frunzele pot fi consumate atât crude, în salate, dar şi fierte, în ciorbe. În trecut, loboda era folosită drept calmant în cazurile de isterie, în tratamentul infertilităţii la femei şi în tulburările menstruale. Unii vindecători o recomandau şi ca remediu împotriva colicilor.

 Mărar. Acest condiment e bun pentru calmarea stomacului, fiind recomandat în tulburările de digestie, mai ales după mesele copioase. De asemenea, mărarul este un bun antibacterian, atât frunzele, cât şi seminţele putând fi utilizate în scop medicinal.

 Leurdă. Bogate în vitamina C, frunzele de leurdă sunt folosite în tot felul de preparate culinare. Una din proprietăţile lor medicinale, tratarea hemoroizilor, e cunoscută din antichitate. Pentru asta, fie se aplică local frunzele zdrobite, fie se face un decoct din 10 g de frunze la un litru de apă. Tratamentul este util şi pentru calmarea abceselor dentare.

 Ştevie. Frunzele despre care se spune că sunt de origine austriacă pot fi folosite la prepararea mâncărurilor, a ciorbelor şi chiar la salate. Gustul lor uşor acrişor indică, în medicina naturistă, rolul lor de întăritor al ficatului. Rădăcina de ştevie, preparată sub forma de decoct (30-60 g la un litru de apă), este un bun depurativ şi tratează unele eczeme.

Dacă ți-a făcut bine acest articol, fă și tu bine altora și distribuie-l!

About the Author

Follow me


{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
>