Mazarea este unul din alimentele a caror origine se pierde in negura timpurilor. Se pare ca pentru prima oara boabele verzi ale acestei leguminoase, ruda buna cu fasolea, au fost cultivate pe actualul teritoriu al Chinei, unde dovezile arheologice arata ca era cunoscuta inca de acum 4000 de ani. In Europa, mazarea a ajuns cu mai bine de doua milenii in urma, insa celebritatea a cunoscut-o abia in evul mediu, cand era o delicatesa pe masa regilor europeni. Din bucatariile regale, mazarea a ajuns apoi, treptat, pe mesele oamenilor de rand, mai intai in stare uscata, apoi in forma proaspata, in care este consumata preponderent in zilele noastre. Foarte hranitoare si bogata in proteine, ea s-a raspandit pe toate continentele lumii, tinzand la statutul de aliment de baza, la fel ca orezul sau cartofii. Insa inainte de a ajunge in farfurie, ea isi castigase deja statutul de aliment-medicament. In ce fel de afectiuni si in ce doze se administreaza mazarea vom vedea in continuare, nu inainte de a afla cum se prepara si se administreaza:
Boabele de mazare au cea mai intensa actiune terapeutica atunci cand sunt gatite proaspete, eficienta lor din punctul de vedere al vindecarii scazand exponential atunci cand le consumam din conserva sau uscate. Cea mai “sigura” este mazarea din pastai, din care vom scoate boabele verzi si fragede. Se mai poate consuma si mazarea congelata, care pastreaza un procent mare din cele opt vitamine si din cele sapte minerale asimilabile, din enzimele si din celelalte principii active continute in ea. In ce priveste gatitul, se aplica principiul cu cat mai bland si mai scurt, cu atat mai bine, asa cum vom vedea in continuare:
Mazarea fiarta in apa se obtine prin punerea boabelor, spalate si alese de eventualele impuritati, intr-o oala de inox, in care apa deja fierbe. Se lasa sa clocoteasca la foc mic. In momentul cand boabele au devenit moi si furculita le zdrobeste cu usurinta, fierberea s-a incheiat. Unii bucatari “profesionisti” adauga bicarbonat de sodiu la fierbere, pentru a mentine culoarea vie a boabelor de mazare – este o greseala, prin aceasta metoda distrugandu-se multe principii active. La mazarea fiarta se pot adauga ciuperci, sos alb si condimente, obtinandu-se soteul de mazare. O alta varianta este sa adaugam in timpul fierberii o lingurita de miere, o lingurita de unt si sare dupa gust, mazarea astfel preparata consumandu-se cu paine prajita.
Mazarea fiarta in aburi se obtine cu ajutorul asa numitelor “steamere”, aparate electrice care se gasesc in comert. Inainte de a le fierbe, boabele se spala bine si se curata de impuritati. Dupa expunerea la abur, mazarea se lasa sa se raceasca si se poate consuma simpla (cu ulei de masline si cu sare) ori cu diferite alte legume (morcov, ardei, telina, patrunjel verde, rosii), in salate vegetariene delicioase. Fierberea mazarei in abur este cea mai sanatoasa metoda de preparare termica descoperita pana in prezent, prin care sunt pastrate foarte multe din vitaminele, mineralele in forma asimilabila, pigmentii si alte substante active din aceasta leguminoasa.
Supa crema – se obtine din 300 grame de mazare (proaspata sau congelata), dintr-un morcov, o jumatate de telina si o ceapa de marime medie. Se pun la fiert in doi litri – doi litri si jumatate de apa – morcovul, telina si ceapa, iar dupa 20-30 de minute de fierbere, se adauga si boabele de mazare. Se lasa pe foc pana au fiert toate ingredientele. Se strecoara, zeama se pune deoparte, iar legumele se piseaza sau se mixeaza, pana cand devin ca un piure. Acest piure se combina cu zeama anterior obtinuta prin strecurare, se adauga ulei, sare si piper dupa gust. Supa-crema astfel obtinuta se consuma simpla ori cu smantana si crutoane.
Boli prevenite prin consumul de mazare
* Osteoporoza – mazarea verde, gatita corespunzator, este o excelenta sursa de vitamina K, pe care organismul o foloseste pentru fixarea calciului in oase. De asemenea, mazarea verde contine vitamina B6, care previne eliminarea calciului din oase si fragilizarea acestora. Ca atare, consumul de mazare verde, minimum 200 de grame, de trei ori pe saptamana, este un foarte bun tratament pentru prevenirea pierderilor de substanta osoasa. In lumina acestor date, mazarea este recomandata in mod special femeilor ajunse la varsta menopauzei, care sunt cele mai susceptibile la osteoporoza.
* Prevenirea infarctului – consumul de mazare tine sub control nivelul colesterolului negativ (LDL) din sange, ajuta la reglarea tensiunii arteriale, previne excesul de greutate. Este alimentul ideal in timpul zilelor caniculare de vara, fiind usoara si hranitoare, prevenind puseele de hipertensiune, tulburarile de ritm cardiac si infarctul.
* Boala canceroasa – alaturi de fasolea verde, boabele de mazare sunt printre cele mai bune alimente pentru prevenirea bolii canceroase. De ce? Pentru ca vitaminele (C, A, B1, B2), fibrele insolubile, flavonoidele continute de aceasta leguminoasa sunt tot atatea remedii antitumorale, efectele lor benefice fiind resimtite mai ales atunci cand sunt administrate pe termen lung. Datorita bogatiei sale in substante cu efecte antioxidante, mazarea este utila pentru prevenirea leucemiei, a cancerului pulmonar, colo-rectal, pancreatic. De asemenea, boabele sale verzi sunt utile in profilaxia formelor de cancer hormono-dependente, cum ar fi cel ovarian, de col uterin, de prostata sau la san.
* Cancer de prostata – boabele de mazare sunt o excelenta sursa de seleniu in forma asimilabila. Conform unor studii americane facute in 2003, o suplimentare a cantitatii de seleniu din alimentatie aduce dupa sine o scadere cu pana la 35% a riscului de a dezvolta cancer la prostata.
Tratamente interne
* Hipertensiune arteriala – un grup de cercetatori de la Universitatea Manitoba (Canada) au descoperit in boabele mazarei o proteina care administrata pe cale orala duce la o scadere cu 20% a tensiunii arteriale. Studii de medicina experimentala, menite sa clarifice mecanismele prin care aceasta substanta are efecte hipotensoare, sunt in plina desfasurare, insa un lucru este cert de pe acum: consumul de mazare este un remediu excelent contra valorilor ridicate ale presiunii sanguine. Ca atare, mai ales in perioadele cu risc ridicat pentru hipertensivi (cum ar fi zilele caniculare sau cele cu nivel ridicat de stres), se recomanda consumul de mazare verde. Doza zilnica recomandata este de 150-250 de grame de boabe proaspete.
* Ischemie cardiaca, ateroscleroza – vitaminele si flavonoidele din boabele de mazare impiedica oxidarea colesterolului si trigliceridelor pe peretii arterelor, prevenind sau stopand procesul de ingrosare a acestora. Se recomanda o cura cu o durata de 4-8 saptamani, timp in care se recomanda consumarea de trei ori pe saptamana a 150 de grame de mazare verde, eventual in alternanta cu fasolea pastai, care are efecte similare contra ischemiei cardiace.
* Anemie feripriva – mazarea verde este bogata in fier, o portie de 250 de grame din aceasta leguminoasa continand aproximativ 40% din necesarul zilnic din acest oligoelement. Mai mult, mazarea este bogata si in magneziu si vitamina B6, care sunt esentiale pentru asimilarea fierului si pentru combaterea anemiei. Contra acestei afectiuni se recomanda o cura de o luna cu mazare, din care se consuma cate 150-250 de grame o data la doua-trei zile. Pentru o mai mare eficienta se introduc in dieta si alte alimente bogate in fier, cum ar fi galbenusul de ou, fasolea verde, spanacul, urzica.
* Adjuvant in bolile renale – consumul de mazare ajuta in mod special persoanele cu afectiuni renale (infectii cronicizate, chisturi, litiaze recidivante) la care apar si probleme cum ar fi edemele, hipertensiunea arteriala si alte tulburari cardio-vasculare. Profesorul Rotimi Aluko, un biochimist canadian, a prezentat aceste concluzii la conferinta organizata de “American Chemical Society” din 2008, cercetarile sale fiind primele care demonstreaza faptul ca un produs alimentar natural poate sa atenueze semnificativ simptomele maladiilor renale.
* Diabet – mazarea face parte dintre alimentele recomandate pentru stabilizarea glicemiei pacientilor cu diabet de tip I si II. Desi este bogata in hidrati de carbon, avand chiar un gust dulce pronuntat, mazarea contine fibre alimentare si unii compusi cu efect usor hipoglicemiant, ceea ce o face usor de tolerat de catre diabetici. Ea are, de asemenea, efecte diuretice si previne complicatiile cardiovasculare ale diabetului.
* Infectia cu Helicobacter – boabele de mazare germinata sunt o specialitate a bucatariei chineze. Semintele plantei se umezesc periodic cu apa calduta si se tin la intuneric, unde se lasa pana le ies primii coltisori, care arata inceperea procesului de germinare. Germenii de mazare astfel obtinuti se consuma in salatele de cruditati, impreuna cu morcov, telina si sfecla rosie. In procesul germinarii, in boabele de mazare este sintetizata o substanta fenolica, ale carei proprietati antibiotice asupra Helicobacter pylori sunt incredibil de puternice. Studii facute in laboratoarele Facultatii de Medicina a Universitatii din Massachusetts (S.U.A.) arata ca aceasta substanta, pur si simplu, distruge, chiar in concentratii incredibil de mici, aceasta bacterie “vinovata” de multe din cazurile de ulcer si de gastrita. Se recomanda, asadar, germenii de mazare consumati ca atare (50 grame pe zi) sau chiar ceaiul obtinut prin infuzarea acestor germeni (10 lingurite la un litru de apa), in cure de 14 zile.
* Constipatie – fibrele alimentare continute de mazarea verde, laolalta cu polizaharidele pe care aceasta leguminoasa le secreta in boabele sale, au darul de a debloca tranzitul intestinal si de a elimina toxinele din colon. Se recomanda mazarea fiarta, preparata cu miere si cu unt (a se vedea retetele prezentate anterior), cate o portie de 250 de grame pe zi.
* Epuizare, sindromul oboselii cronice – in boabele mazarei gasim o combinatie de vitamine din complexul B, dar si unele minerale (magneziu, fier, seleniu) cu efecte exceptionale in combaterea starilor de oboseala. Mai mult, mazarea este un aliment usor digerabil, bogat in zaharuri usor asimilabile (care sunt hrana creierului) si in proteine cu grad scazut de toxicitate. Ca atare, atunci cand avem nevoie de o regenerare rapida, fizica sau psiho-mentala, o portie de supa-crema de mazare sau o salata cu multa mazare fiarta poate face adevarate minuni.
* Imbunatatirea capacitatii de efort fizic – prin continutul sau de vitamina B1, B2, B3, B6, dar si de fier usor asimilabil, mazarea este un sustinator de efort redutabil. Este un aliment care furnizeaza multa energie ce favorizeaza o mai buna oxigenare celulara, fiind folosita tot mai mult in hrana loturilor sportive. Se recomanda consumul a 1-1,2 kilograme de mazare saptamanal in perioadele de efort intens, mai ales facut in conditii termice extreme (frig sau caldura exagerata).
Intr-un bob de mazare…
* Vitamina A – o portie de mazare (160 de grame) contine nu mai putin de 35% din necesarul de vitamina A pentru o zi. Vitamina A este esentiala pentru piele, pentru ochi, pentru sistemul imunitar, pentru prevenirea si combaterea unor afectiuni tumorale.
* Vitaminele complexului B – boabele de mazare contin vitaminele B1, B2, B3, B6. Mazarea este cunoscuta mai ales ca una din cele mai bune surse alimentare naturale de vitamina B1, doua sute de grame de boabe verzi continand aproximativ 32% din necesarul zilnic din aceasta vitamina foarte importanta pentru activitatea cardiovasculara, a sistemului nervos si digestiv.
* Vitamina C – este supranumita si vitamina imunitatii, deoarece are un rol esential in mentinerea sanatatii si functionalitatii sistemului natural de aparare al organismului. Dar rolul sau nu se limiteaza la atat, vitamina C fiind esentiala si pentru sistemul cardiovascular, pentru sistemul muscular si cel nervos. Ei bine, si la acest capitol mazarea verde este pe podium, doua sute de grame din acest aliment preparat corespunzator asigurand nu mai putin de 40% din necesarul zilnic de vitamina C.
* Vitamina K – alaturi de fasolea verde, mazarea verde este un lider de necontestat in acest domeniu, o portie de 160 de grame de boabe verzi asigurand aproximativ 52% din necesarul zilnic din aceasta vitamina, foarte importanta pentru inchiderea ranilor si pentru coagularea sangelui, dar si pentru rezistenta oaselor, ea ajutand la “sudarea” moleculelor de calciu din os.
* Fosfor – intr-un sfert de kilogram de mazare gasim aproape o treime din ratia zilnica necesara de fosfor. Fosforul este un oligoelement esential pentru sistemul nervos, pentru regenerarea celulelor si pentru consolidarea oaselor.
* Potasiu si magneziu – o portie de 160 de grame de mazare verde contine 22% din necesarul zilnic de potasiu al unui adult si 15% din necesarul de magneziu. Ambele minerale sunt esentiale pentru mentinerea functionalitatii inimii (ele alcatuiesc si celebrul “Aspacardin”, folosit in aritmia cardiaca), pentru sanatatea sistemului nervos si al celui muscular.
* Zinc – este un oligoelement necesar pentru activarea sistemului imunitar, pentru refacerea tesuturilor distruse, precum si pentru functia de reproducere (atat la femei, cat si la barbati). Intr-o portie de mazare gasim aproximativ 12,6% din necesarul zilnic de zinc.
* Seleniu – ne referim, evident, la seleniul in forma organica, asimilabila, care este un remediu extraordinar pentru prevenirea si combaterea cancerului, dar si pentru intarirea imunitatii, pentru combaterea infertilitatii la barbati, pentru sustinerea functiei pancreasului. Un studiu facut in Slovenia arata ca boabele de mazare sunt printre cele mai bune surse naturale pentru acest oligoelement. Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceasta leguminoasa creste.
Precautii si contraindicatii
Mazarea verde va fi consumata cu prudenta de catre persoanele care au un nivel foarte ridicat al ureei in sange sau care au litiaza renala cu urati, deoarece boabele sale contin asa-numitele purine, care dupa ce sunt metabolizate dau ca “reziduu” in organism acidul uric.