“Tot ceea ce facem, de la gand, privire, gest, vorba, fapta, se inregistreaza undeva, in finitul care ne inconjoara si cand plecam din viata ne intalnim cu noi, fiind direct raspunzatori pentru tot ceea ce am facut”- Valeriu Popa.
Fiecare dintre noi este stapan pe gandurile sale. Acest lucru reprezinta puterea miraculoasa prin care toate lucrurile devin posibile. Emitem negativ, atragem dezechilibre energetice si deci, boala; emitem ganduri pozitive, primim starea de bine si de sanatate. Trebuie sa invatam sa detinem controlul absolut asupra mecanismului nostru de gandire, supraveghindu-l in permanenta.
Marea putere a gandului ne poate vindeca bolile si astfel, ne face fericiti din nou, plini de viata si de forta. Puterea vindecatoare infinita isi are radacinile in subconstientul nostru, al oamenilor. Schimbandu-ne radical modul de a gandi ne vom influenta benefic drumul vietii.
Gandurile noastre sunt active si constituie semintele pe care le-am plantat. Subconstientul nu este interesat daca gandurile noastre sunt bune sau rele, ci pur si simplu raspunde in deplina conformitate cu natura acestor ganduri. El nu ne va contrazice niciodata, ci va accepta mereu ceea ce afirmam in mod constient. Prin urmare, trebuie sa fim decisi sa alegem viata, sanatatea si iubirea. Renuntand la vechile tipare inradacinate in subconstient, vom castiga o viata sanatoasa.
Gandul este viata. Gandurile noastre creeaza mediul inconjurator si lumea noastra. Daca avem ganduri sanatoase, ne putem pastra sanatatea. Daca intretinem ganduri de boala, nu vom avea niciodata o sanatate buna si nici frumusete si armonie. Nu trebuie sa uitam: corpul este produsul mintii si mintea noastra il controleaza. Daca ne mentinem pe pozitia gandurilor viguroase, la fel ne va fi corpul. Gandurile de iubire, pace, multumire, puritate, perfectiune promoveaza o sanatate radioasa. Corpul este asociat mintii. Daca ne doare dintele sau stomacul, mintea este imediat afectata.
A inceta sa gandim corect, inseamna a fi perturbati. Daca exista o stare depresiva in minte, nici corpul nu poate functiona corect. Sanatatea mentala este mai importanta decat cea fizica. Daca mintea este sanatoasa, corpul va fi sanatos. Daca mintea emite ganduri pure, bolile vor parasi corpul.
Fiecare gand, cuvant sau emotie provoaca o vibratie in fiecare celula a corpului si lasa acolo o impresie adanca. Tebuie sa invatam sa inlocuim gandul nociv cu ganduri bune. De exemplu: gandul de curaj va servi imediat drept antidot puternic contra urmarilor gandului de frica.
Este foarte important de stiut ca fiecare celula a corpului creste, sufera, primeste un impuls de viata sau de moarte la fiecare gand care ne trece prin minte.
Intoxicarea corpului fizic nu este doar consecinta unei alimentatii dezechilibrate, cum se crede, ci si rezultatul unor factori emotionali. Supararea, furia, nemultumirea modifica functionarea corecta a bilei, a ficatului si inflameaza mucoasa intestinului subtire. Teama transforma mucoasa intestinului gros. Drept urmare, abdomenul se baloneaza aparand disconfortul fizic, insomniile, dereglarile metabolice. Toate aceste modificari determina o reactie imunitara anormala.
Gandurile negre sunt direct raspunzatoare de “otravurile” din mental, apoi se rasfrang asupra corpului fizic. Asa iau nastere bolile. Sentimentele negative reprezinta otrava si stres pentru intregul organism.
Furia, mania, razbunarea, duc la dereglarea echilibrului acido- bazic. Asadar, tensiunea nervoasa blocheaza intestinele, facandu-le inactive. Daca omul continua sa fie nervos, incarcatura emotionala devine cronica, iar dezechilibrele nutritionale specifice devin mai pronuntate. Sodiul si apa sunt retinute in organism, in timp ce potasiul, vitamina C, magneziul si vitamina B sunt epuizate.
Ce-i foarte trist, este faptul ca ne sinucidem lent, dar sigur, neglijand anumite semne particulare de incetinire a functiilor unor organe, aparand astfel: indigestia, colita, constipatia, circulatia sanguina deficitara, etc. Pe fondul acestor dereglari, stresul, furia, teama, nervozitatea, nemultumirea, nelinistea accentueaza starea de boala si de imbatranire prematura.
Cand gandirea se purifica, afirmand binele, nu se produc asemenea blocaje. Imediat ce ne cream imaginea noului mod de viata si de gandire in minte si inima, inseamna ca dorim o schimbare interioara. In functie de cum gandim, declansam in propriul organism reactii si mecanisme ale caror urmari le vom suporta.
Iata cateva cauze sufletesti ale bolilor:
| Abces
|
Supărare datorată frustrărilor neeliberate; incapacitatea de a ierta. | |
| Abces anal
|
Pierdere în plan emoţional; sentimentul privării, al frustrării. | |
| Accidente
|
Neputinţă; dorinţă de evadare; agresivitate. | |
| Acnee
|
Respingerea şi ignorarea eului, a ideii că suntem manifestarea Divinului. | |
| Afecţiuni ale meniscului
|
încăpăţânare şi mândrie; rigiditate; teamă; | |
| Alcoolism
|
inflexibilitate; lipsa armoniei dintre lumea interioară şi cea exterioară; ambiţie. | |
| Alergie | Stare de derivă; sentiment de inutilitate, vinovăţie; lipsa de curaj; refuzul sarcinilor de viaţă. Cine îţi provoacă alergie? Pe cine nu … suporţi? Negarea propriei puteri | |
| Alergie la polen
|
Intoleranţă, voinţă slabă; supraîncărcare emoţională; aşteptări ce dau naştere la teamă; conştiinţa păcatului. | |
| Alopecie (chelie)
|
Teamă; tensiune; disperare; epuizare. | |
| Alzheimer
|
Evadare din realitate; pierderea copilului interior, a purităţii interioare; refuzul posibilităţilor şi al ajutorării. | |
| Amigdalită | Teamă; sentimente şi ambiţii reprimate; incapacitatea de a se autoexprima; dependenţa de alţii; saturaţie, lehamite. | |
| Amigdalită foliculară | Incapacitatea de a formula propriile cerinţe, de a pretinde ceea ce i se cuvine. | |
| Amnezie | Teamă; fugă din faţa vieţii; lipsă de voinţă. | |
| Amorţeli | Reflux emoţional; inhibiţii; regres psihic. | |
| Anemie | Atitudine de “da…dar”; lipsa bucuriei; teamă de viaţă; sentimentul inferiorităţii. | |
| Anorexie (pierderea apetitului) | Negarea vieţii; teamă, scârbă de sine; atitudine de respingere, sentimentul insecurităţii, “viaţa este periculoasă” | |
| Anus | Eliberare; descărcare; naturaleţe. | |
| Dureri anale | Conştiinţa păcatului; aşteptarea pedepsei; josnicie. | |
| Hemoragie anală | Supărare şi frustrare, sentimentul de a fi ofensat. | |
| Prurit anal | Conştiinţa păcatului din trecut; procese de conştiinţă.. | |
| Apatie teamă. | Reprimarea sentimentelor; izolare; | |
| Apendicită | îngrijorare; teamă de viaţă; blocarea fluxului de energie benefică. Preocupări impuse. | |
| Aritmii | Mod de viaţă prea alert sau prea lent. | |
| Arsuri | Supărare; ură arzătoare; izbucniri violente. | |
| Artere |
Canalele bucuriei de a trăi. | |
| Arterioscleroză | Rezistenţă, încordare; vederi înguste; ignorarea valorilor; putere şi dorinţă de viaţă scăzute. | |
| Articulaţii | Reprezintă punctele de cotitură ale vieţii şi uşurinţa de a schimba ceva în viaţă. | |
| Articulaţia mâinii | Avânt şi naturaleţe. | |
| Artrită | Lipsă de iubire; înclinaţie spre criticism, ranchiună, dificultate în a se asocia. | |
| Artrită reumatoidă | Revoltă împotriva circumstanţelor date; sentimentul de asuprire şi de înşelare. | |
| Astm | Lipsă de iubire sau iubire sufocantă; incapacitatea de a respira pentru sine; atmosferă sufocantă; durere reprimată. | |
| Astm infantil | Teamă de viaţă; “nu este bine să fii aici”. | |
| Atacuri de dispnee (sufocare) | Teamă (refuzul de a accepta greutăţile vieţii); stagnare în infantilism. | |
| Atrofieri musculare | Temeri; dorinţa de a dirija totul şi pe toată lumea; nevoia de a fi în siguranţă; lipsă de credinţă; pierderea speranţei. | |
| Avort | Teamă de viitor; nu acum – mai târziu. | |
| Bâlbâială (dysphemie) | Nesiguranţă; incapacitate de autoexprimare. | |
| Balonare (gaze intestinale)
|
Ataşament faţă de traume mai vechi; gândire rigidă; vitalitate scăzută.Exces în analizarea problemelor, blocare la un anumit nivel de viaţă nefavorabil, necesitatea schimbării. | |
| Bătături (clavus)
|
Reprimarea propriei imaginaţii; autolimitare; teamă de progres. | |
| Boala Addison
|
Gravă deficienţă emoţională; mânie faţă de sine însuşi. | |
| Boala (Sindromul) Cushing
|
Dezechilibru; prea multe gânduri negre; sentimentul înfrângerii totale. | |
| Boala Dupuytrenne (atrofii ale musculaturii palmare)
|
Frica de a nu fi suficient de bun; eşecuri, temeri nemărturisite, ataşament de putere. | |
| Boala Hodgkin
|
Autoînvinuire; teama că nu “corespunzi”; permanenta încercare de a demonstra ceva; sângele se diluează total; în lupta pentru recunoaşterea meritelor nu este loc de bucurie. | |
| Boli ale sinusurilor
|
O persoană iubită îţi creează necazuri; stagnarea într-o anumită ipostază existenţială. | |
| Boli cronice
|
Rezistenţă la schimbare; teamă de viitor; nesiguranţă. | |
| Boli incurabile
|
în acest stadiu nu se mai poate vindeca prin intervenţii exterioare ; doar tratamentul din interior este eficient; problema s-a născut din nimic şi tot acolo se întoarce. | |
| Boli limfatice
|
Semnal de alarmă – mentalul trebuie orientat spre elementele cele mai importante ale vieţii: iubirea şi fericirea. | |
| Bolile copilăriei
|
Copilul acceptă necondiţionat convingerile familiei şi convenţiile societăţii. | |
| Braţ
|
Acceptarea, capacitatea de a stăpâni experienţele vieţii, de a primi plăcerile. | |
| Fracturi ale braţului
|
Libertate scăzută de mişcare; monotonie; acţionare forţată. | |
| Bronşită
|
Atmosferă familială tensionată; certuri violente, ţipete; apoi liniştea este prea mare; izolare emoţională şi intelectuală. | |
| Bulimie (creşterea apetitului)
|
Teamă; nevoia de protecţie; negare a propriilor emoţii, a sentimentelor. | |
| Bursită cervicală (inflamaţii ale musculaturii cervicale)
|
Supărare reprimată. “Trebuie să lovesc pe cineva!” | |
| Cancer
|
Răni adânci; resentimente din cauza unor traume vechi; tristeţi ascunse care macină fiinţa; reprimarea urii; situaţii disperate de viaţă; neasumarea răspunderii. | |
| Cancer de col uterin | Relaţie deteriorată cu lumea; perioade din viaţă risipite inutil. | |
| Cancer labial
|
Suprimări reprimate; învinuirea altora; obiceiul de a blestema. | |
| Cancer laringian
|
Teamă; pierderea siguranţei; protest vehement împotriva situaţiei în care trebuie să trăiască. | |
| Candidoză
|
Lipsă de concentrare, dezorientare; frustrare, supărare; dorinţa de a avea contact cu semenii, dar, în acelaşi timp, lipsa totală de încredere în alţii; mari pierderi. | |
| Furuncul
|
Otravă ce se hrăneşte din jigniri personale. | |
| Carenţă (lipsă) de fier
|
Scăderea tonusului vital, ca urmare a risipirii energiilor mentale. | |
| Cataractă
|
Incapacitatea de a privi înainte cu bucurie; viitorul este întunecat; estomparea sentimentelor; respingere din cauza nemulţumirilor. | |
| Călcâi (accidente)
|
Pierderea ritmului în viaţă; viaţă trepidantă; revoltă.. | |
| Cefalee
|
Subaprecierea eului; autocritică; teamă. | |
| Celulita
|
Blocarea într-o traumă din copilărie; ataşament faţă de amintirile dureroase din trecut; dificultatea de a progresa; teama de a fi independent, de a alege propria direcţie. | |
| Cheratită (îngroşări ale pielii) | Supărare neiertătoare; tendinţa de a lovi tot şi pe toată lumea care apare în faţa ochilor. | |
| Chist | Rememorarea şi alimentarea unor vechi traume; optică greşită asupra lumii. | |
| Chisturi toracice | Alintare exagerată; grijă exagerată; pasivitate; abţinere de la hrană. | |
| Clavus (bătătură) | Opinii şi imaginaţii excesive, rigide; teamă permanentă. | |
| Coagulopatie | Calea bucuriei se închide. | |
| Coapsă ( probleme la coapsă) | Ataşament faţă de traumele suferite în copilăria timpurie. | |
| Colecist | Trăiri emoţionale care răbufnesc repetat, ateptând rezolvarea; porniri explozive, agresive. | |
| Colecistită | Capacitate scăzută de apărare; subjugare. | |
| Colesterol | Canalele bucuriei se închid; teamă de a primi bucuria; sentimentul că-ţi lipseşte ceva. | |
| Colici
|
Toată lumea din jur este nervoasă, nerăbdătoare şi are un comportament supărător; incapacitatea de a ieşi din situaţii apăsătoare. | |
| Colică biliară
|
Tensiune interioară din cauza atacurilor. | |
| Colici abdominale
|
Teamă; tendinţa de a te opune; mod de viaţă tensionat; conflicte familiale. | |
| Colită
|
Sentiment de spaimă, angoasă; părinţi prea exigenţi; spaima de eşecuri repetate; dorinţa de tandreţe, duioşie. | |
| Coloana vertebrală
|
Stâlpul flexibil de susţinere a vieţii, axa fiinţei şi a existenţei noastre. | |
| Cifoză (curbură a coloanei vertebrale)
|
Compromis inutil; drum de viaţă deviat; pierderea aspiraţiilor; vise nerealizate. | |
| Dislocări la coloana vertebrală
|
Impunera voinţei forţat; cruzime ; rapacitate ; consecinţă a unei direcţii greşite. | |
| Modificările curburii fiziologice ale coloanei vertebrale
|
Rigiditate; teamă; se insistă asupra unor idei imaginare vechi; necredinţă; lipsă de voinţă. | |
| Colon iritabil
|
în prima perioadă de viaţă au avut loc intervenţii dure la nivel sufletesc | |
| Comă
|
Teamă; fugă de ceva sau cineva. | |
| Comedoane (puncte negre)
|
Mici izbucniri de furie; plictis de viaţă; neglijenţă, regresie raportată la calitatea vieţii. | |
| Comoţie cerebrală schimbarea
|
Impuls spre un nou început; opticii asupra existenţei; lipsa de armonie între manifestarea interioară şi cea exterioară. | |
| Conjunctivită
|
Supărare şi decepţie din cauza a ceea ce vezi în viaţă; relaţii prin constrângere; tendinţa spre atingerea imposibilului, depăşirea limitelor. | |
| Constipaţie | Ataşament faţă de idei depăşite; cantonare în trecut; adesea zgârcenie; viaţă dezordonată. | |
| Cot | Schimbare de direcţie; primirea de noi plăceri. | |
| Probleme ale articulaţiei cotului | încăpăţânare; voinţă; supratensionare; exteriorizări agresive. | |
| Crampe (Spasme) | Tensiune; îngrijorare; ataşament exagerat; dezordine; nesiguranţă în relaţia de cuplu; viaţă uşuratică. | |
| Creier | Computerul sufletului, având rol de comutator. | |
| Boli mintale | Fugă disperată de familie; evadare din realitate; retragere, izolare de viaţă. | |
| Degradare mintală
|
La nivelul capului Prana (energia) circulă insufficient; decădere în partea rigidă, întunecată a vieţii; traumă la nivelul mentalului. | |
| Tumoare cerebrală | Programare greşită; încăpăţânare, închistare; gândire rigidă; carieră impusă. | |
| Degetele de la mână | Reprezintă elementele constitutive ale vieţii. | |
| Degetul mare | Vitalitate; intelect şi îngrijorare; supărare; rezistenţa Ia solicitări.. | |
| Degetul arătător | Egoul; creativitate, teamă; ameninţare; autoapărare, autoritate. | |
| Degetul mijlociu
|
Intelect; radiere; primire; acceptare; sexualitate. | |
| Degetul inelar | Uniune; iubire; tristeţe; sensibilitate. | |
| Degetul mic | Familie; legături interumane; empatie. | |
| Deformări artrozice ale degetelor | Dorinţa de a pedepsi, de a replica violent; de a face reproşuri; şantaj emoţional, zgârcenie. | |
| Degetele piciorului | Reprezintă aportul nostru la neînsemnate acţiuni referitoare la viitor ; caracterul. | |
| Dependenţă de medicamente şi de droguri | Evadare din faţa eului; teamă; lipsa iubirii, a încrederii în sine. | |
| Depresie | Confruntarea cu o cale a vieţii eronată. Ignorarea propriilor sentimente şi a stărilor interioare. | |
| Dermatomicoze | Superficialitate; situaţii de viaţă nerezolvate, ce se repetă din lipsă de curaj sau putere. | |
| Deviaţie de sept
|
Trăsăturile feminităţii sau masculinităţii sunt puse pe planul al doilea; tulburări ale rezistenţei la dificultăţi; împiedicarea fluxului energetic. | |
| Diabet zaharat | Nostalgie după ceea ce ar fi putut să fie; durere profundă; reticenţă; a rămas doar amărăciunea. | |
| Diaree | Teamă; respingere;agitaţie; incoerenţă; lipsă de măsură. | |
| Dilataţii vasculare | Asumarea unor sarcini prea mari; amestec exagerat în treburile altora. | |
| Dinţi | Decizii;vitalitate; agresivitate. | |
| Dureri frecvente de dinţi
|
Amânarea unor decizii hotărâtoare; incapacitatea de a reflecta asupra lor. | |
| Dresul vocii | Temeri; lipsă de autoîncredere; sentimentul subjugării; | |
| Dureri | Conştiinţa culpabilităţii; vinovăţia cere întotdeauna pedeapsă. Dorinţa de iubire, de tandreţe. | |
| Eczemă | Antagonisme ireconciliabile; izbucniri sentimentale; înstrăinare. | |
| Edem | Ce sau pe cine nu vrei să laşi să plece? Introvertire din cauza unor jigniri. | |
| Emfizem pulmonar | Teama de a primi viaţa; convingerea că nu se poate să trăieşti fără merite, existenţă lipsită de valoare. | |
| Emotivitate | Pierderea terenului; instabilitate a principiilor de viaţă. | |
| Emoţii | încredere de sine diminuată; vătămări sufleteşti. | |
| Entorsă | Supărare şi rezistenţă; încăpăţânarea de a urma un drum cunoscut. | |
| Enurezis (urinare în somn) | Teamă de întuneric; frică de unul dintre părinţi – de regulă, de tată. | |
| Epidermofitoză (ciupercă la degetele picioarelor) | Sentimentul nereuşitei din cauza respingerii; dificultate în a progresa; a trăi ca parazit în mediul înconjurător. | |
| Epilepsie
|
Conştiinţa că eşti hăituit; refuzul vieţii; lupta cu partea întunecată din interior; acumularea forţelor autodistrugătoare; reacţie exagerat de violentă în cazul conflictelor. | |
| Eructaţii (râgâit)
|
îngrijorare, lăcomie; neacceptarea situaţiei în care se află. | |
| Erupţii cutanate | Nerăbdare; modul pueril de a atrage atenţia. | |
| Escoriaţii, julituri | Poticniri mărunte în viaţă; individul se autopedepseşte astfel. | |
| Excrescenţe | Alimentarea unor vechi traume; a supărării. | |
| Extenuare | Rezistenţă; plictiseală; persoanei nu-i place ce face. | |
| Faringită | Vorbărie goală; impunerea propriilor idei. | |
| Faţă | Ceea ce suntem şi ceea ce arătăm lumii;
sentimentul frustrării, evitarea confruntărilor, transferul dorinţelor erotice în minte din inimă şi din organele sexuale. |
|
| Flascitate tegumentară (riduri) | Spirit analitic exagerat; atitudine de amărăciune în faţa vieţii; învinovăţirea altora. | |
| Febră | Supărare arzătoare; protest; prelucrare
karmică forţată. |
|
| Fese | Reprezintă puterea; fermitatea (la
bărbaţi); rezerve interioare (la femei); fese lăsate – neputinţă, lipsa puterii; fese mari – blocaj energetic, depozitarea problemelor. |
|
| Fibroză chistică | Convingerea că viaţa nu te susţine;
autocompătimire; procese de conştiinţă din cauza unor greşeli (adesea imaginare); complexe. |
|
| Ficat | Moralitate; toleranţă; conciliere;
sintetizarea fenomenelor trăite; evaluare; concepţie despre lume; credinţă. |
|
| Boli ale ficatului
|
Permanente suferinţe; bolnavul caută permanent greşeli în şinele său şi le justifică prin faptele sale; sentimentul nimicniciei. | |
| Fistulă anală | Alegere nemulţumitoare; ataşament faţă de vechi traume. | |
| Flatulenţă (balonare) | îngrijorare; gânduri nedigerate; supraplin emoţional. | |
| Flictene (băşici) | Rezistenţă; lipsa unui sprijin emoţional. | |
| Fobie | Traumă care îşi are rădăcinile în vieţi anterioare. | |
| Foliculită | Legături necorespunzătoare; imoralitate; rea voinţă. | |
| Fonaţie (probleme în producerea sunetelor) | îngrădirea exprimării sinelui; negarea şi deformarea realităţii. | |
| Fracturi | Revoltă împotriva circumstanţelor, a autorităţii, în general; dorinţa de a epata. | |
| Fractură de col femural
|
Tendinţa de a înşela vărsta; ataşamentul exagerat faţă de forme exterioare; tendinţa de a demonstra lucruri insignifiante. | |
| Fractură de piramidă nazală
|
Corectarea direcţiei de viaţă; paşi nejustificat de îndrăzneţi. | |
| Fracturi costale
|
Limitare; sentimentul subordonării, violenţă reprimată. | |
| Frigiditate
|
Teamă; negarea şi condamnarea plăcerilor sexuale; partener insensibil. | |
| Frisoane
|
Spiritualitate limitată; introvertire; îndepărtare de şinele interior; dorinţa de izolare, de retragere | |
| Gambă | Teamă de viitor; negarea progresului. | |
| Dureri ale gambei | Tensiune emoţională; ritm mult prea alert. | |
| Gangrena | Tulburări mentale; gânduri care afectează bucuriile. | |
| Gastrită | Nesiguranţă permanentă; sentimentul ruinării. | |
| Gât
|
Elasticitate; capacitatea de a vedea ce se ascunde în spatele lucrurilor; înclinaţie spre unilateralitate; temeri.Bucuria exprimării sinelui.Canalul creaţiei libere | |
| Nod în gât
|
Sentimentul inoportunităţii; insuficientă autocunoaştere, reprimarea sentimentelor; jigniri. | |
| Polipi în gât
|
Conflicte familiale; înstrăinări; pierdere de energie din cauza conflictelor. | |
| Gâr înţepenit (torticolis, gât de lup)
|
Concepţii unilaterale; lipsă de flexibilitate; îngrijorare. | |
| Boliie gâtului
|
Incapacitatea de a susţine un punct de vedere în favoarea sa, supărare reprimată, lipsa autoexprimării, rezistenţă la schimbare | |
| Probleme ale gâtului
|
Abordarea problemelor în mod unilateral; încăpăţânare; inflexibilitate sau influenţabilitate. | |
| Genunchi
|
Mândrie şi conştiinţă; umilinţă. | |
| Gingie (bolile gingiei)
|
Incapacitatea de a acţiona şi de a lua decizii, lipsă ancestrală a încrederii în sine | |
| Atrofieri ale gingiei
|
Renunţare la suportul interior; lene provenită din lipsa vitalităţii, a vieţii interioare; ocolirea încercărilor vieţii. | |
| Gingivită | Deciziile luate în viaţă nu aduc bucurii.’ Incapacitatea de a lua decizii şi de a acţiona; lipsa încrederii în sine. | |
| Gingivoragie (hemoragie a gingiilor) | Tulburare accentuată; dorinţa de a corespunde aşteptărilor; infecţie în corp. | |
| Glande | Izvor; capacitate de a iniţia ceva. | |
| Probleme ale glandelor | Diminuarea capacităţii de a începe ceva; lipsă de scop. | |
| Glande suprarenale | Lipsă de credinţă; delăsare; griji. | |
| Glanda pituitară | Reprezintă centrul controlului | |
| Glaucom | Neacceptarea sinelui; tensiune din cauza unor traume vechi; apăsare excesivă. Insensibilitate; obtuzitate; ataşament exage/at. | |
| Glezna | Mobilitate; capacitatea de a schimba direcţia. | |
| Gripă
|
Reacţii la isteria-n masă şi la credinţele general acceptate; teama de exterior; influenţabilitate; nemulţumire neîntemeiată. | |
| Greţuri | Ocolire şi refuzul unei situaţii date; revoltă împotriva destinului, revoltă, antipatie. | |
| Gură | Primirea hranei şi a ideilor dătătoare de viaţă; capacitate de primire. | |
| Bolile gurii | Idei de nezdruncinat; gândire rigidă; imagine îngrădită despre lume. | |
| Guşă
|
Victimizare; nereuşite; insatisfacţii pe planul creativităţii; lipsa capacităţii de înfrânare; probleme cu proprietatea personală. | |
| Gută
|
Dorinţa de a domina; nerăbdare; supărare; oboseală, lipsă de odihnă. | |
| Halenă (miros neplăcut al gurii) | Supărare alimentată de trăiri negative şi
dorinţa de răzbunare. |
|
| Halitoză (respiraţie urât mirositoare)
|
Reavoinţă; acuzaţii josnice; fantezie murdară, bolnăvicioasă; jignirea ltora fără discernământ. | |
| Hemipareză
|
Ataşament de bunuri materiale şi sufleteşti; sentimentul neputinţei, al abandonării; dependenţă de cineva. | |
| Hemoragie
|
Fuge bucuria; spre ce se îndreaptă supărarea? tendinţă spre nelinişte; agitaţie care provoacă izbucniri prea puternice. | |
| Hemoragii interne
|
Porniri reprimate, vag conturate; agresiuni la adresa vieţii, mediu neprielnic. | |
| Hemoroizi
|
îngrijorare din cauza limitelor temporale; supărare adusă din trecut; tulburări ale capacităţii de concesie; sentimentul împovărării; incapacitatea de a acţiona; zgârcenie; ataşament. | |
| Hepatită
|
Deteriorarea normelor morale; conştiinţa vinovăţiei; infamie; rezistenţă la schimbare; teamă, supărare, ură: ficatul este sediul urii şi al furiei. | |
| Hepatomegalie (mărirea în volum a ficatului)
|
Voinţă deteriorată; intuiţie diminuată; scârbă de viaţă. | |
| Hernie
|
Legături întrerupte; gânduri apăsătoare; suprasolicitare; autoexprimare prost înţeleasă. | |
| Hernie inghinală
|
Direcţie de viaţă greşită; probleme de natura sexuală; dificultăţi în delimitarea sferelor de preocupări înfumurare. | |
| Hernie ombilicală
|
Oprimare; şantaj emoţional; lupta (asumată de bună voie) pentru existenţă; dor după trecut. | |
| Herpes
|
Pudoare alimentată de convenţiile sociale; plăcerea actului sexual văzută ca izvor al păcatului; Dumnezeu e perceput ca răzbunător; respingera sexualităţii. | |
| Herpes genital | Insatisfacţie sexuală; ruşine; reprimare, reţinere. | |
| Hidrotorace (apă la plămâni) | Apăsarea vieţii; lipsa iubirii; dorinţa excesivă de putere; invidie. | |
| Hiperaciditate gastrică | Agresiune reprimată; teamă provenită din mediul familial; putere de viaţă neconsumată. | |
| Hiperfuncţie biliară | încăpăţânare; impunere ca şi conducător; dominarea altora. | |
| Hipermetropie | Teamă de prezent; amânarea problemelor. | |
| Hipertiroidie
|
Permanentă frustrare: nu există nici o modalitate de a satisface ambiţiile proprii; lupta pentru prestigiu; aşteptările altora sunt mai importante; Eul rămâne pe al doilea plan. | |
| Hiperventilaţie (respiraţii frecvente)
|
Teamă; opunere la schimbare; lipsa de credinţă, disperare. | |
| Hipoacuzie
|
Pretenţii exagerate; lipsa capacităţii de a fi independent şi de a te pune în valoare; temeri ascunse. | |
| Hipofiză | îndeplineşte rolul centrului de
orientare; lipsa unui ţel în viaţă; plictiseală din cauza bunăstării; lipsa de imaginaţie. |
|
| Hipofuncţie biliară | Energie vitală scăzută; închistare emoţională. | |
| Hipoglicemie | Prea multe lucruri s-au adunat deodată; disperare. | |
| Hipotrofie hepatică (micşorarea ficatului) | Fugă din faţa greutăţilor vieţii; ocolirea confruntărilor provenite din relaţiile umane. | |
| Icter | Idei preconcepute faţă de sine şi de lumea exterioară; pretenţii neconcordante cu realitatea. | |
| Inflamaţia ileonului (inflamaţie la intestinul subţire) | Teamă; îngrijorare; lipsa încrederii în sine. | |
| Impotenţă | Obligaţia de a dovedi ceva; tensiune; conştiinţa păcatului; convenţii, prejudecăţi; ură faţă de un partener anterior. | |
| Incontinenţă urinară | Renunţare la putere; neputinţă; grad avansat de delăsare. | |
| Indigestie | Nesiguranţă în planul material; nelinişte profundă; lăcomie; invidie. | |
| Infarct | Impas emoţional; aglomerare de tensiuni şi agresiuni. | |
| Infarct miocardic | Goană după bani; pierderea bucuriei
vieţii; neglijarea scopului în planul emoţional; îndepărtare, retragere emoţională. |
|
| Infecţie | Iritare, supărare şi sentimentul de
vulnerabilitate, de agresivitate. |
|
| Infecţie urinară
|
Dezamăgire din cauza unui iubit sau a unei persoane de sex opus; alţii sunt de vină! | |
| Inflamaţia mucoaselor
|
Joci un rol isteric; tulburări de personalitate. | |
| Inflamaţii
|
Supărare; agitaţie; porniri războinice reprimate. Teamă; furie; imaginaţie febrilă; condiţii de viaţă care creează supărare şi frustrare. | |
| Inflamaţii ale ovarelor | Izbucnirea pornirilor sexuale; lăcomie; energii sexuale neînfrânate. | |
| Inimă (vezi şi sângele) | Principala forţă ce pune în mişcare viaţa; ghid al vieţii; centrul iubirii şi al siguranţei; gândire curată. | |
| Boli cardiace | Criză emoţională gravă; lipsa bucuriei; ■ împietrirea inimii; predispoziţie spre stres. | |
| Insuficienţă cardiacă | Fugă din faţa responsabilităţilor sau din faţa legăturilor stagnante, blocate. | |
| Insolaţie | Egocentrism puternic. | |
| Insomnie | Frică; nelinişte; sentiment de vinovăţie. | |
| Insuficienţă valvulară
|
Forţă vitală stagnantă; diminuarea dorinţei de a trăi; epuizarea energiei vitale. | |
| Intestine
|
Reprezintă eliberarea de ceea ce este inutil. | |
| Intestin gros
|
Legătura noastră cu lumea materială, cu starea de singurătate; dorinţă de afirmare neconştientizată. | |
| Intestin subţire | Prelucrarea situaţiilor de viaţă; asimilarea experienţelor deja trăite; analiză. | |
| Tulburări intestinale | Imposibilitatea ruperii de un trecut considerat inutil. | |
| Ipohondrie | Dorinţa de a atrage atenţia; sentimentul că eşti marginalizat. | |
| Isterie | Sentimentul neîntemeiat că eşti pierdut; duşmănie. | |
| îmbătrânire prematură | Convenţii sociale; gândire rigidă; teamă de singurătate; izolare de prezent. | |
| încărunţire | împovărare; crearea de situaţii de stres. | |
| Laba piciorului | înţelegerea noastră, a vieţii şi a celorlalţi; curaj; proiecte. | |
| Probleme frecvente la laba piciorului | Teamă de viitor; stagnare; lipsa voinţei. | |
| Laringită
|
Bolnavul este atât de furios încât nu-şi găseşte cuvintele; nu are curajul să ridice vocea/tonul; nu suportă; nu acceptă autoritatea. | |
| Lepră | Neputinţă; bolnavul se simte de multă ‘ vreme neînsemat; pedeapsă adusă din planul spiritual. | |
| Leşin | Frică; sarcini ce depăşesc propria putere; autoapărare. | |
| Leucemie | Consum interior intens; disperare; neputinţa de apărare în faţa atacurilor. | |
| Leucoree (scurgeri vaginale)
|
Convingerea că bărbaţii exploatează femeile, supărări faţă de un partener; sentimentul că eşti dependent de cineva. | |
| Leziune de menise
|
Pierderea simţului realităţii; nehotărâre; incapacitate de a lua decizii; indică poveri, suprasolicitare; lipsă de smerenie, de compasiune. | |
| Leziuni ale colului uterin | Probleme de apartenenţă; respingerea partenerului, infidelitate. | |
| Limbă | E în legătură cu mărturisirea credinţei, cu moralitatea şi cu principiile. | |
| Limbă încărcată | înclinaţie spre sedentarism; abundenţă materială; necunoaşterea scopului real. | |
| Lipsa lactaţiei | Probleme cu copiii; teama de maternitate. | |
| Litiază biliară | Vorbe veninoase; tendinţă spre criticism exagerat; amărăciune; duritate; reavoinţă; orgoliu. | |
| Litiază renală | Greaţă emoţională sau sexuală; rigiditate faţă de partener. | |
| Lupus erimatos (boală de piele) | Renunţare; e mai bine să mori decât să lupţi pentru existenţă; supărare şi răzbunare. | |
| Malformaţii congenitale | Pedepse karmice; acceptarea căii dificile pentru a evolua. | |
| Maxilar | Voinţă; capacitatea de a pune în aplicare ideile; curaj; putere. | |
| Probleme nlc maxilarului | Supărare; ranchiună; dorinţă de răzbunare; orgoliu. | |
| Mână
|
Ţine, mânuieşte şi vindecă; apucă şi strânge; apucă şi dă drumul; mângâie şi pălmuieşte; cu ea ne rezolvăm şi problemele interioare. | |
| Mastoidită (inflamaţie la sfârc)
|
Supărare şi frustrare; excomunicarea lumii exterioare;
teama de a nu pierde armonia, integritatea interioară. |
|
| Măseaua de minte (absenţa molarilor de minte)
|
Lipsa structurării sufleteşti.
Incapacitatea de a spune „nu”. |
|
| Mătreaţă
|
Persoana se lasă exploatată; se simte necurată sau rea, are conştiinţa încărcată. | |
| Meningită
|
Slăbiciune; reprimarea voinţei; indecizie permanentă. | |
| Menopauză (Climax)
|
Teamă de a-ţi pierde feminitatea; teamă de îmbătrânire; refuzul eului; diminuarea încrederii în sine. | |
| Metroragii (hemoragii uterine)
|
Impas emoţional intim; suferinţe sufleteşti. | |
| Mielită (inflamarea măduvei spinării)
|
Atmosferă familială extrem de labilă, ameninţătoare; nelinişte; sentiment profund de nesiguranţă. | |
| Migrenă
|
Dorinţă de manifestare agresivă; opunere la mersul firesc al vieţii; temeri legate de sexualitate; diferenţe esenţiale fizice şi intelectuale faţă de partener; dependenţă de alţii; nehotărâre. | |
| Nevralgie de trigemen
|
Divergenţe de opinie cauzate de prea multe dispute, certuri, atmosferă extrem de tensionată. | |
| Miopie
|
Imaginea viitorului este nesigură, de aceea determină teama; respingerea ciclurilor fireşti ale vieţii. | |
| Mirosul
(Lipsa simţului mirosului)
|
Tendinţa de a te simţi ofensat; restrângerea spaţiului vital; refuzul condiţiilor de viaţă existente. | |
| Miros corporal neplăcut | Teamă; aversiune faţă de propriul corp; teamă de alţii. | |
| Pierderea mirosului | Neputinţă intelectuală; epuizare nervoasă. | |
| Mononucleoză (inflamaţie a glandelor) | Dispreţuirea vieţii; culpabilizarea altora; spirit autocritic maladiv; atitudine de: “păi, nu-i groaznic?” | |
| Musculatură | Maleabilitate intelectuală. Reprezintă abilitatea de a ne mişca în viaţă, rezistenţă la noile experienţe. | |
| Narcolepsie (ameţeli postmedicamentoase) | Respingere; temeri; fuga din faţa sarcinilor şi a împrejurărilor. | |
| Nas | Organul conştiinciozităţii şi al sincerităţii; respectul de sine; putere; mândrie; sexualitate. | |
| Polipi nazali | Atmosferă familială nesigură; certuri; copil nedorit; etapă de viaţă supraîncărcată. | |
| Hemoragie nazală | Dorinţa de a fi respectat, sentimentul de a nu fi apreciat, tânjire după iubire, porniri refulate. | |
| Naştere prematură | Teamă de viitor; “nu acum, cândva”; temporalizare greşită. | |
| Nefrită (inflamaţia rinichilor) | Sensibilitate exagerată la decepţii şi eşecuri. | |
| Nefroză (probleme ale rinichilor) | Criticism, decepţie, eşec; sentiment de ruşine, autocompătimire; sentimentul de sărăcie; reacţii copilăreşti. | |
| Neg
|
Semnul care demască scârba de sine; persoana se consideră urâtă; ascunderea permanentă a ceva. | |
| Neg în talpă | Credinţă zdruncinată; sentimentul nesiguranţei; proiectarea decepţiei în viitor. | |
| Nervozitate | Teamă; îngrijorare; sforţare; haos febril; nesiguranţă. | |
| Microlitiază renală (Nisip la rinichi) | Ocolirea permanentă a confruntărilor. | |
| Noduli | Resentimente, frustrare, invidie; experimentarea nereuşitei; mustrări de conştiinţă. | |
| Nodul mamar | Suferinţe emoţionale, masculinizare, închistarea sentimentelor feminine. | |
| Oase | Reprezintă suportul care susţine existenţa; duritate; respectarea normelor; agresivitate. | |
| Osteomielită (inflamarea măduvei osoase) | Dezamăgire, mânie, sentimentul de a fi înşelat în viaţă, de a fi lipsit de sprijinul partenerului. Supărare, decepţie în viaţă. | |
| Deformări osoase | Suprasolicitare intelectuală; muşchi înţepeniţi; inflexibilitate. | |
| Obezitate
|
Scut de apărare; autoapărare; înmagazinarea unor experienţe neplăcute; hipersensibilitate. Nevoia de protecţie, fuga de sentimente, insecuritate, autorespingere, uneori incapacitatea de a ierta, căutarea împlinirii de sine. |
| Ochi
|
Capacitatea de a vedea clar trecutul, prezentul şi viitorul şi capacitatea de a le imagina cu exactitate şi în cele mai mici amănunte; înţelegere; oglinda sufletului. |
| Arsuri ale ochilor | Suprasolicitare intelectuală; epuizarea voinţei sau lipsa ei. |
| Bolile ochilor | Bolnavul nu vede cu plăcere ceea ce i se întâmplă în viaţă. |
| Bolile oftalmice ale copilăriei | Copilul nu vrea să vadă ce se întâmplă în familie. |
| Spasm ocular | Suprasolicitare; autoexigenţă excesivă. |
| Trismus (mişcări involuntare ale ochilor) | Supărare; sentimente şi porniri reprimate. |
| Ocluzie intestinală | Blocarea mentalului; lăcomie; lipsa de măsură din cauza unor traume. |
| Oreion | Depunerea stratificată a vechilor gânduri tulburi împiedică purificarea; afundare în mocirla trecutului. |
| Organe genitale | Simbolurile feminităţii şi ale masculinităţii. |
| Boli ginecologice | Negarea sinelui; negarea rolului feminităţii; respingera sexualităţii. |
| Bolile venerice
|
Plăcerea sexuală creează conştiinţa păcatului; nevoia de a fi pedepsit; convingerea că organele sexuale sunt necurate; desconsiderarea altora |
| Orgelet (ulcior)
|
Respingere permanentă a unui lucru; flux de informaţii nedorite. |
| Osteoporoză
|
Nemulţumire faţă de soartă; renunţare la scopul vieţii; agresiune la adresa altora sau a sa. |
| Otoree (scurgere din urechi)
|
Protest împotriva vocilor duşmănoase; răspunsuri sarcastice doar în gând. |
| Ovare | Punctul de pornire al creaţiei; creativitatea. |
| Chist ovarian | Pretenţii sexuale nesatisfăcute; lipsa copiilor; reprimarea aspectelor sexualităţii. |
| Tumoare ovariană | Autonegarea sexului din cauza unor eşecuri; incapacitatea de acuplare. |
| Panariţiu | Lipsă de apărare; înclinaţie spre autodistrugere; lipsă de putere şi vitalitate. |
| Pancreas | Reprezintă dulceaţa vieţii. |
| Pancreatită | Atitudine de respingere; supărare şi decepţie; în aparenţă controlul asupra vieţii s-a diminuat; supersensibilitate. |
| Paralizie | Temere, teroare; fugă din faţa unei persoane sau a unei situaţii; rezistenţă. |
| Paranoia | Groază de trecerea timpului, de ceea ce e trecător, de pierderea lucrurilor cu care eşti obişnuit şi care ţi se par sigure; lipsa inteligenţei subtile. |
| Pareza corzilor vocale
|
Dificultate în a transpune gândurile în cuvinte; personalitate reprimată; dificultatea de a-şi urma drumul vieţii. |
| Pareză facială
|
Cauza poate fi pierderea contactului cu realitatea; lipsă de perspectivă; tristeţe ascunsă. |
| Parkinson
|
Groază; constrângere interioară; dorinţă încrâncenată de a controla eul şi lumea înconjurătoare; pol masculin exagerat de activ. |
| Păr
|
Libertate; putere. |
| Căderea părului | Spirit de sacrificiu exagerat; dorinţa irealizabilă de a dobândi putere; pierderea propriei libertăţi. |
| Penis | Puterea creatoare; dominare; forţă. |
| Peritonită | Vătămarea eu-lui emoţional; incapacitatea de a rezolva o problemă; neacceptarea propriei slăbiciuni. |
| Picior | Te poartă în viaţă înainte; înţelegere; rezistenţă; smerenie; rădăcini familiale. |
| Piele
|
Stratul protector al personalităţii; limitare, norme; organ al simţului tactil; contactul direct cu calitativul; determină sensibilitatea, influenţează profilul intelectual; contact. |
| Boli de piele | Nelinişte profundă; supărare reprimată; sentimentul insecurităţii; relaţii, situaţii dificile. |
| Exfoliere a pielii | Tratarea cu pasivitate a defectelor personalităţii. |
| Piept | Maternitate; îngrijire şi tandreţe. |
| Dureri în piept (Angor) | Mâhnire; gânduri împovărătoare; diminuarea vieţii emoţionale. |
| Pierderea echilibrului (frecvent) | Lipsa concentrării, a încrederii în sine, confuzie; asumarea unor sarcini de viaţă inutile; dezechilibrul bioritmului. |
| Pioree (puroi) | Supărare datorată incapacităţii de a lua o decizie; atitudine de indiferenţă. |
| Plâns
|
Lacrimile sunt fluviile vieţii; „hemoragia” corpului aurie emoţional; eliberarea blocajelor |
| Plămân
|
Capacitatea de a primi puterea de viaţă; contact, libertate. |
| Bolile plămânilor
|
Melancolie, tristeţe; teama de a primi viaţa; desconsiderare a propriei persoane. |
| Plictis de viaţă (Spleen)
|
Imaginaţie bolnavă ; idei fixe. |
| Pneumonie
|
Disperare; letargie; răni vechi, redeschise în repetate rânduri; dorinţa de schimbare a cursului vieţii; teama de a primi; persoana nu se simte vrednică să trăiască viaţa din plin. |
| Poliomielită
|
Gelozie paralizantă; dorinţă de a reţine pe cineva în preajmă. |
| Prostată
|
Simbolul masculinităţii. |
| Bolile prostatei
|
Dubiile diminuează masculinitatea; renunţarea la putere; sexualitatea este izvorul tensiunii şi al conştiinţei păcatului; teamă de îmbătânire; viaţa sexuală a devenit amară. |
| Prurit (mâncărime)
|
Dorinţe contrare naturii tale; insatisfacţie; procese de conştiinţă; dorinţa de evadare. |
| Psoriasis
|
Teama de a nu fi jignit; estomparea sentimentelor şi a intelectului; reprimarea sentimentelor; mod de viaţă neliniştit şi totodată neproductiv. |
| Pubis
|
Rol: frumuseţe naturală; apărarea organelor sexuale. |
| Rahitism
|
Deficit emoţional; lipsa de iubire şi de siguranţă. |
| Răceală
|
Prea multe lucruri se derulează deodată; tulburare, nelinişte emoţională; supărări mărunte; atitudine de tipul „răcesc de trei ori pe iarnă”. |
| Rău de mare | Temeri; teamă de moarte; nesiguranţă; teama de a pierde situaţia de sub control. |
| Rău de maşină | Teamă; groază de subordonare în faţa circumstanţelor, evenimentelor; teama de a pierde situaţia de sub control. |
| Rău de mişcare circulară | Frică; teama de a fi la cheremul cuiva; închistare. |
| Respiraţie | Capacitatea de a primi viaţa; legătura cu lumea exterioară; flux de viaţă. |
| Probleme ale căilor respiratorii
|
Ieşire de sub greutăţile vieţii şi de sub încercări; neglijarea activităţilor intelectuale. Teama sau refuzul de a trăi viaţa din plin; concepţia că nu eşti îndreptăţit să exişti în spaţiu şi timp. |
| Sensibilitate a căilor respiratorii
|
Tendinţa de a se sustrage din faţa dificultăţilor vieţii, neglijarea preocupărilor intelectuale. |
| Tulburări respiratorii
|
Teama de viaţă sau refuzul de a o primi în toată plenitudinea sa; apreciere de sine ca fiind nedemn de viaţă. |
| Retenţie de lichid în ţesuturi
|
Angoasă; opunere la cursul firesc al evenimentelor; teama de schimbări. |
| Reumatism
|
Sentimentul neputinţei; lipsă de iubire; amărăciuni; resentimente, dificultăţi. |
| Rinichi
|
Partenerul de viaţă şi prietenii aparţinând sexului opus; zona trăită prin simţuri. |
| Puroi la rinichi (boala Bright, pionefroză)
|
Bolnavul se simte un copil neîndemânatic, care “strică tot”; lipsă totală de autoapreciere; sentimentul eşecului permanent; pesimism; pierderi frecvente pe toate planurile. |
| Rinoragie (epistaxis) (hemoragie nazală)
|
Pretenţia de a fi respectat; sentimentul marginalizării şi al nerecunoaşterii valorilor; dorinţa de iubire; porniri reprimate. |
| Rinoree (curgerea nasului) | Plâns înăbuşit; ecouri ale durerilor din copilărie; sentiment de neputinţă. |
| Rosul unghiilor | Frustrare; autodistrugere; temeri reprimate, încăpăţânare puerilă. |
| Ruptură de tendon ahilean | Tendinţă spre maximalism; supraaprecierea posibilităţilor reale; ambiţie, orgoliu. |
| Salmoneloză (intoxicaţie cu Salmonela) | Foame de viaţă; insatisfacţie; evadare din realitate. |
| Sân | Maternitate; tandreţe; sensibilitate feminină; hrănire; sediul vibraţiilor emoţionale profunde. |
| Cancer la sân lăsat
|
Reprimarea maternităţii; emancipare exagerată; drumul de viaţă personal e pe ultimul plan; neglijarea viselor şi a scopurilor. |
| Tumoare mamară
|
Nemulţumire de sine pe plan sexual şi temeri legate de acest plan, cum ar fi teama de îmbătrânire, neputinţa etc. |
| Sânge
|
Reprezintă bucuria care circulă liber în corp; putere de viaţă, energie; egoul necesar pentru a rămâne în viaţă. |
| îngustarea vaselor de sânge
|
Procese de conştiinţă pentru faptele săvârşite. |
| Septicemie
|
Energii negative în sistem; mărinimie demonstrativă, exagerată. |
| Siclemie (boală de sânge)
|
Autoaprecierea scăzută privează bolnavul de bucuria vieţii. |
| Scabie (râie)
|
Gândire infectată; persoana permite să fie exploatată (să i se intre sub piele). |
| Schizofrenie
|
Dorinţă puternică pentru lucruri pe care nu îndrăzneşti să le faci; ascunderea acestor dorinţe; sentimentul lipsei de instruire; insatisfacţie intelectuală. |
| Sciatică
|
Făţărnicie; îngrijorare pentru supravieţuire (pentru ziua de mâine); teamă de viitor; sentimentul că soarta este pierdută. |
| Sclerodermie (îngroşări ale pielii)
|
Sentimentul lipsei de apărare şi sentimentul existenţei pericolului; creşterea “carapacei” împotriva factorilor nocivi. |
| Scleroză multiplă
|
Gândire rigidă; inimă de piatră; voinţă de fier; lipsă de maleabilitate; teamă; rezistenţă până la epuizare totală; dezvoltarea intelectuală pusă pe al doilea plan. |
| Scolioză
|
Unilateralitate existenţială; evadare din faţa răspunderii şi a greutăţilor; neîncredere în viaţă; probleme cu sinceritatea. |
| Senilitate
|
Revenirea în starea de “siguranţă a copilăriei”; dorinţa de a fi îngrijit; tendinţa, în timpul vieţii, de a conduce, dirija tot ce e în jur, evadare din faţa realităţii. |
| Sforăit
|
Refuzul rigid de a renunţa la ideile fixe învechite; exagerarea unei laturi a existenţei; reprimarea feminităţii (a laturii feminine); tulburări în ritmul de viaţă. |
| SIDA
|
Renegarea Sinelui; plăcerea sexuală văzută ca izvor al sentimentului vinovăţiei; lipsa de încredere în Sine; devierea identităţii sexuale. |
| Sifilis | Vezi: boli venerice. |
| Sindrom premenstrual | Tulburare; aversiune faţă de corpul feminin şi de procesele biologice ale acestuia. |
| Sinusuri (afecţiuni ale) | Iritare faţă de o persoană; închistare |
| Sistem nervos şi nervi | Legătura cu lumea exterioară; schimb de informaţii. |
| Cădere nervoasă | Egocentrism exagerat; blocarea canalelor de comunicare; nemulţumire faţă de propria persoană. |
| Spate | Suportul vieţii; locul trecutului; corectitudine, sinceritate. |
| Dureri ale spatelui | Lipsa unui suport emoţional. |
| Dureri cervicale | Lipsa de iubire; reprimarea sentimentului de iubire;rigiditate emoţională. |
| Dureri dorsale | Conştiinţa păcatului; dificultatea de a uita trecutul, „viaţa este o povară” |
| Dureri lombare
|
Probleme financiare; bază materială nesigură; probleme de cuplu; sexualitate respinsă |
| Dureri de bazin | Gânduri legate de învăţare, primire, pornire. |
| Spate încovoiat | Greutăţi mari în viaţă; probleme foarte grave; neputinţă, pierderea speranţei. |
| Splenomegalie (mărirea splinei) | Neputinţă; teamă de limitare. |
| Splină | Depozitul imaginilor de viaţă prelucrate şi sedimentate; poarta energiilor şi capacităţilor reprimate. |
| Insuficienţă splenică | Lipsa unui impuls; mod de viaţă limitat, îngrădit. |
| Spondiloză | Gândire limitată, inflexibilă; respingere. |
| Sterilitate | Teamă; rezistenţă faţă de mersul normal al vieţii sau nu se doreşte maternitatea; neîncredere faţă de partener. |
| Stomac
|
Colectează hrana trupească şi cea sufletească; locul unde se prelucrează cunoştinţele; senzaţiile; capacitatea de a primi/adăposti.receptivitatea |
| Disfuncţii ale stomacului
|
Spaimă, teamă în faţa necunoscutului; incapacitatea de a experimenta noul. |
| Dureri de stomac
|
Groază; teamă în faţa necunoscutului; incapacitatea de a asimila noul. |
| Gastralgii (nervi la stomac)
|
Prelucrarea lentă a efectelor create de enervări, lipsă de curaj, incapacitate de concentrare, capacitate mentală scăzută. |
| Hiperaciditate stomacală (nervi la stomac)
|
îngrijorare, teamă, angoasă; consum interior; lipsa încrederii în sine, senzaţia de vinovăţie; agresiune energetică. |
| Strabism convergent (Astigmatism)
|
Teama de confruntare cu sine. |
| Strabism divergent | Teama de asumare a prezentului, a greutăţilor. |
| Sughiţ | Probleme în circulaţia Pranei (energiei); regres intelectual. |
| Şolduri | Răspund de echilibrul corpului; încredere necondiţionată în progres. |
| Probleme ale şoldului
|
Teama de a face un pas hotărâtor; „nu ai pentru ce să mergi înainte”; materializarea scopurilor existenţei; vise nerealizate; lipsa liniştii interioare. |
| Tendinită | Probleme de atitudine; rezistenţă plină de amărăciune; viaţă searbădă; poveri prea mari de viaţă apasă pe umeri. |
| Tensiune arterială | Poveri, legături de viaţă apăsătoare; condiţii de muncă nefavorabile. Criză emoţională nerezolvată de mult timp. |
| Hipertensiune arterială | Disperare, probleme de rezolvat, asumarea a prea multe sarcini |
| Hipotensiune arterială | Copilărie nefericită; lipsă de curaj; atitudine de respingere; obtuzitate; lipsă de fantezie. |
| Testicul | Simbolul şi semnul exterior al bărbăţiei; sursa motivaţiilor, a realizărilor. |
| Cancer testicular | Conştiinţa păcatului sexual; neînţelegere; violenţă sexuală; indiferenţă; refulare. |
| Tetanos | Dorinţă de a scăpa de venin şi de gânduri nocive. |
| Timus (probleme ale timusului) | Glanda care reglează sistemul imunitar;
“viaţa este prea grea pentru mine”; toată lumea este împotriva mea”. |
| Tinnitus (ţiuituri în urechi)
|
Incapacitatea de concentrare; incapacitatea de ascultare a vocii interioare; încăpăţânare; probleme în fluxul Pranei; disfuncţii în activitatea rinichilor. |
| Tiroidă
|
Echilibrul dintre lumea exterioară şi cea interioară. |
| Hipertiroidie
|
Extrovertire; nelinişte interioară datorată nerecunoaşterii propriei valori de către ceilalţi; sentimentul subestimării. |
| Sentiment de jignire. “Niciodată nu se poate ceea ce vreau eu”. “Când îmi vine şi mie rândul?” Reprimarea dezvoltării propriei personalităţi. | |
| Tromboflebită | Nemulţumire, supărare faţă de ceea ce te înconjoară; învinuirea altora pentru propriile nereuşitele. |
| Tromboză coronară | Sentimentul singurătăţii; sentiment de panică; sentimentul inferiorităţii; culpabilizare; lipsa credinţei. |
| Tromboze | înăbuşirea agresivă a sentimentelor, acţiuni determinate de conştiinţa rămânerii în urmă. |
| Tuberculoză | Egoismul usucă trupul; dorinţă de posesie; cruzime; dorinţă de răzbunare. |
| Tulburări circulatorii | Lipsa de bucurie; gânduri negative, blocarea căii spre fericire |
| Tulburări de deglutiţie (de înghiţire) | Mediu necorespunzător din punct de vedere intelectual; respingerea a ceva; pretenţii mai înalte. |
| Tulburări de memorie
|
Mod de viaţă superficial, cu consecinţe neasumate. |
| Tulburări ale somnului | InchistareaCantonarea în contingent/ concret; gânduri obsedante; energii nestăpânite. |
| Tulburări de vorbire | Capacitate scăzută a logicii din cauza supraîncărcării mentale; şoc. |
| Tulburări gustative | Acumularea de negativităţi intelectuale; limbaj agresiv |
| Tumoare | Păstrarea unor vechi traume şi şocuri; procese de conştiinţă; sentimentul că nu se poate schimba nimic. |
| Turbare (Rabie) | Supărare; agresivitate. |
| Tuse | Protest împotriva unei situaţii considerate nocive. |
| Tuse convulsivă | Lipsa de libertate; tensionare; spaţiu vital restrâns. |
| Ulceraţii
|
Teamă; lipsă de încredere în sine; problemă, supărare care te frământă, durere sufletească distrugătoare. |
| Ulcer gastric
|
Teamă; bolnavul nu are încredere în sine; încearcă tot timpul să facă pe placul altora; existenţa îi dă un sentiment amar; stress accentuat; sistem nervos labil. |
| Umăr | Are rolul de-a purta bucuria, conştiinţa de sine şi nu povara. |
| Afecţiuni ale umărului | împovărare apăsătoare; aşteptări exagerate. |
| Umflătură | Gândire rigidă; păstrarea unor dureri vechi. |
| Unghii
|
Siguranţă; autoapărare, agresivitate. |
| Unghie încarnată | Punerea la îndoială a dreptului de a evolua; temeri; conştiinţa păcatului. |
| Urechi | Capacitatea de a recepta lumea spirituală; gânduri interiorizate, obedienţă. i’ |
| Dureri de urechi | Supărare; “numai de n-ar trebui să aud”; e prea mare haosul; părinţi care se ceartă. |
| Hipoacuzie | Respingere, încăpăţânare; izolare. “Asta nu vreau să aud! Nu mă deranjaţi!” |
| Urticarie — | Temeri ascunse; exagerarea lucrurilor. |
| Uter
|
Casă a creaţiei.Materializarea posibilităţilor latente; izvorul de energie al scopului de viaţă feminin |
| Crampe uterine
|
Teamă; retragere rigidă; opunere faţă de cursul firesc al vieţii. |
| Tumori şi chisturi uterine
|
Traume provocate de un partener; j afectarea s-a făcut în planul sexualităţii |
| Vagin
|
Devotament; oferirea de bună voie. |
| Cancer^yaginal
|
Sentimentul necurăţiei provenit din conştiinţa păcatului. |
| Vaginită
|
Supărare îndreptată către un partener; plăcerea sexuală creează conştiinţa păcatului; autoflagelare |
| Varice
|
Elan în declin; retragere din faţa altora şi a noului. |
| Varicoză
|
Trebuie să faci faţă unei situaţii pe care o deteşti; lipsă de chef; suprasolicitare. |
| Văzul
|
Puritatea, înţelepciunea sufletească. |
| Probleme cu vederea | Mod de viaţă şi puncte de vedere devitalizat; dificultate în exteriorizarea lumii interioare; respingerea altor păreri. |
| Slăbirea vederii | Epuizarea energetică a depozitului de vitalitate; probleme în legătură cu autocunoaşterea. |
| Vertij (ameţeală) | Hoinăreală, împrăştiere; superficialitate. |
| Vezică urinară | Purificare, eliberare. Reprezintă părţile interioare, intime; secretizare; retrăirea în plan emoţional a unor acte sexuale. |
| Afecţiuni ale vezicii urinare | încordare; cramponarea de unele păreri depăşite; alimentarea unor traume vechi. |
| Viermi intestinali | Rol de victimă; sentimentul subordonării şi al impurităţii. |
| Vitiligo (depigmentare) | Lipsa de legături/contacte; izolare; sentimentul marginalizării. |
| Vomă | Respingera violentă a ideilor; teama de nou. |
| Vulva | Vulnerabilitate. |
| Zona Zoster | Izolare; înclinaţii ignorate Reprimări de ordin sentimental; teamă şi încordare; gânduri pesimiste; hipersensibilitate. |
